A fost una dintre marile figuri ale dramaturgiei secolului XX, promovând teatrul bazat pe efectul distanţării epice. A activat ca scenarist la Hollywood, dar în perioada Războiului Rece a fost pus pe lista neagră a non-americanilor din Statele Unite suspectaţi de simpatii socialiste. Ne amintim astăzi de Bertolt Brecht, născut în 1898.
Foto: Foto: wikipedia
Articol editat de cristina.rusu,
14 august 2022, 06:00 / actualizat: 14 august 2022, 8:35
A fost una dintre marile figuri ale dramaturgiei secolului XX, promovând teatrul bazat pe efectul distanţării epice. A activat ca scenarist la Hollywood, dar în perioada Războiului Rece a fost pus pe lista neagră a non-americanilor din Statele Unite suspectaţi de simpatii socialiste. Ne amintim astăzi de Bertolt Brecht, născut în 1898.
Bertolt Brecht a studiat medicina, o profesie pe care chiar a practicat-o un timp într-un spital din München în Primul Război Mondial. Tot de atunci datează primele sale contacte cu boema literară şi cele dintâi încercări poetice având ca temă ororile războiului. Elocvent în acest sens este poemul Legenda soldatului mort, în care un ostaş căzut pe front este dezgropat şi declarat apt pentru luptă – text prin care Brecht îşi propunea să condamne obsesia pentru eroism a unei naţiuni.
Dorinţa lui Bertolt Brecht era ca la piesele sale de teatru să nu aibă doar spectatori pasivi, ci să transforme publicul în participanţi. Opera de trei parale, cu versurile lui Bertolt Brecht şi muzica lui Kurt Weill, a fost cel mai mare succes din Berlinul anilor ’20. Mesajul pieselor sale avea adesea o încărcătură socialistă, cu atacuri împotriva burgheziei, a conducerii actuale a Germaniei şi, mai presus de toate, a clerului:
Specia umană are oribila înclinaţie de a-şi împietri inima la comandă. Aşa se întâmplă, de pildă, că un trecător care vede la colţul străzii pe unul cu braţul ciuntit, va fi într-atât de şocat prima dată, încât îl va milostivi cu niscai bani. A doua oară, abia dacă îi va mai arunca trei parale. Iar dacă îl vede şi a treia oară, îl dă pe mâna poliţiei fără să clipească, Bertolt Brecht, Opera de trei parale.
A părăsit Germania în 1933, trăind mai întâi în Peninsula Scandinavă, iar mai apoi în Statele Unite. A scris scenariul pentru un film regizat de Fritz Lang, dar paranoia autorităţilor americane a pus punct carierei sale de la Hollywood. A fost convocat în faţa Comitetului de Investigare a Activităţii Non-americane, laolaltă cu alţi 41 de scenarişti, regizori, actori şi producători, pentru a da socoteală de simpatiile sale socialiste. Bertolt Brecht a negat că ar fi comunist, dar a părăsit Statele Unite la o zi după audiere.
A revenit în Germania de Est, unde s-a arătat un susţinător al politicii Uniunii Sovietice. Faptul că nu a condamnat în mod hotărât stalinismul i-a atras antipatia contemporanilor săi. Scriitorul şi jurnalistul Fritz Raddaz descrie atitudinea sa din această perioadă ca fiind cea a unui „om frânt, care trece peste problema stalinismului şi peste faptul că prietenii săi sunt Ucişi în Uniunea Sovietică”. Bertolt Brecht a încetat din viaţă în 14 august 1956.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
