S-a născut în timpul Primului Război Mondial, a fost pe front în cel de-al Doilea şi a petrecut zeci de ani în pribegie. A pus la îndoială unele episoade din istoria oficială a ţării, ceea ce l-a făcut inacceptabil în cercurile academice conservatoare. Neagu Djuvara s-a născut, conform calendarului nou, în 31 august 1916.
Foto: Neagu Djuvara
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
31 august 2022, 06:00 / actualizat: 31 august 2022, 10:51
S-a născut în timpul Primului Război Mondial, a fost pe front în cel de-al Doilea şi a petrecut zeci de ani în pribegie. A pus la îndoială unele episoade din istoria oficială a ţării, ceea ce l-a făcut inacceptabil în cercurile academice conservatoare. Neagu Djuvara s-a născut, conform calendarului nou, în 31 august 1916.
La sfârşitul anilor ’20, familia lui Neagu Djuvara nu mai avea poziţia socială de odinioară. Gripa spaniolă i-a provocat moartea tatălui, iar exproprierile şi criza economică le-au diminuat avutul. În 1929 mama sa, Tinca Grădişteanu, a decis să-şi continue viaţa în străinătate, înscriindu-şi fiul de 13 ani la un liceu din Nisa. Laurii academici ai lui Neagu Djuvara au rămas legaţi de Franţa: acolo şi-a obţinut licenţa în litere în 1937, dar şi doctoratul în drept 3 ani mai târziu.
A fost simpatizant de departe al mişcării legionare, ca reacţie la tulburările de tip socialist de pe străzile capitalei franceze, dar a ajuns curând să-şi dea seama că o ideologie radicală de nicio orientare nu este o soluţie. În 1941 a luat parte la campania militară din Basarabia şi Transnistria, fiind rănit în apropiere de Odesa. A lucrat ca funcţionar al Ministerului de Externe, iar în 23 august 1944 a fost trimis la Stockholm în calitate de curier diplomatic în negocierile cu Uniunea Sovietică. În 1947 numele lui a fost implicat în procesele politice orchestrate de comunişti, a decis aşadar să nu se întoarcă în ţară. A făcut parte din diverse organizaţii ale exilului românesc şi a fost colaborator al Europei libere până în 1961, când a plecat în Africa, unde a servit timp de 23 de ani drept consilier diplomatic şi juridic. După un exil de peste 4 decenii, a revenit în ţară în februarie 1990, însoţind un convoi cu ajutoare din Occident.
„Alt incident minor ne-a relevat, în aceeaşi dimineaţă, adevărata realitate postdecembristă: un geam al uneia dintre maşinile noastre, tocmai cea a ziaristei de la Figaro Magazine, fusese spart chiar în faţa hotelului şi tot conţinutul maşinii golit. În care conţinut se afla şi un mare carton cu fel de fel de bunătăţi adunate de soţia şi de fiica mea pentru dragul Camil Demetrescu, eroul a 16 ani de temniţă comunistă. Nu am intuit atunci că era un incident simbolic.”
(Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie).
În lucrările sale, Neagu Djuvara a adus adesea în discuţie problema obiectivităţii istoriografiei. Cum cercetarea în această disciplină a fost contaminată de politic (în special în perioada interbelică şi cea comunistă), anumite aspecte, considera acesta, erau fie accentuate, fie suprimate pentru a servi discursului oficial. Teoriile sale au fost controversate în cercurile academice, Djuvara fiind acuzat de atac asupra identităţii naţionale a românilor. A publicat şi cărţi adresate celor tineri, dar şi volume în care-şi propunea explicarea originilor unor figuri de mit precum Dracula sau Negru Vodă.
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
