Energia se va scumpi în continuare, dar nu insuportabil [AUDIO]

Dumitru Chisăliţă: Nu poate spune nimeni că nu va fi o iarnă complicată; pe de altă parte avem o prognoză a ANM-ului, care spune că iarna 2022-2023 va fi mai caldă decât cea precedentă. Înseamnă că vom consuma mai puţin decât am consumat anul trecut. Apoi e faptul că în primele 8 luni de zile ne-am confruntat cu o scădere de 10% a consumului de energie electrică şi de gaze (probabil o reducere mai mare vom vedea în ultima parte a anului 2022), aşadar nu ar trebui să existe îngrijorări privind această iarnă.

Articol editat de cristina.rusu, 22 septembrie 2022, 06:00 / actualizat: 22 septembrie 2022, 9:26

Dan Horea: Au apărut discuţii privind intervalul luat ca referinţă pentru regularizare de către companiile de electricitate, care este din 2021, când ne permiteam mai mult.

Dumitru Chisăliţă: Nu companiile au luat decizia aceasta, ci Guvernul României a hotărât că intervalul la care se va face referirea atunci când se va stabili dacă cineva va merita sau nu un plafon este consumul din anul 2021. Cei care au consumat în 2021 între 0-100 kw pe oră ca şi medie lunară vor beneficia de un plafon de 0.68 lei per kw; cei care au consumat între 100-300 kw vor beneficia de un preţ plafonat de 0.8 lei per kw; iar cei care au consumat peste 300 kw în anul 2021 nu vor primi niciun ajutor sub forma unui preţ plafonat.

Dan Horea: Înseamnă că degeaba facem economie acum.

Dumitru Chisăliţă: Din punctul de vedere al preţului. Dar bineînţeles că o cantitate mai mică de energie consumată înseamnă o valoare mai mică a facturii. Mai există o particularitate, care a apărut la 1 septembrie: cei care anul trecut au consumat între 100-300 kw pe oră, iar anul acesta consumă mai mult de 255 km pe oră în luna în curs (deci au avut de exemplu anul trecut 298 kw, iar anul acesta consumă tot 298), vor beneficia de o plafonare de 0.8 lei per kw pentru energia consumată până la 255 kw; tot ce e peste această valoare se va plăti la preţul pieţei.

Dan Horea: Cât e acum preţul pieţei?

Dumitru Chisăliţă: Pentru zona Bucureşti, în luna august preţul a fost de 1.8 lei per kw, iar în luna septembrie se preconizează a fi de 2.5 lei per kw. Există zone în care ajunge la 3, chiar 3.9 lei per kw.

Dan Horea: Ce sfaturi aveţi pentru reducerea consumului de energie?

Dumitru Chisăliţă: Economisirea energiei are două mari direcţii. Există o direcţie care se bazează pe un anumit comportament de reducere a risipei: gen să nu păstrăm becul aprins într-o încăpere luminoasă, în care avem geamuri. Printr-un comportament autoindus putem să corectăm această risipă, dar corecţia nu va aduce reduceri puternice ale consumului de energie într-un imobil. Factura se va putea reduce semnificativ doar renunţând la ceea ce înseamnă confortul nostru. Recomandarea mea e să nu facem asta: să nu stăm în frig şi pe întuneric, să nu ajungem să nu ne spălăm.

A doua direcţie se bazează pe investiţii în echipamente şi aparate. Există diverse generaţii de echipamente, iar adesea aparatele vechi au un consum ridicat. Nu întotdeauna avem bani la dispoziţie, ori nu conştientizăm necesitatea de a schimba echipamentele. Noi trebuie să oscilăm între aceste direcţii: în adoptarea unui comportament de reducere a risipei şi zona unei activităţi investiţionale; astfel putem reduce consumul de energie cu până la 20-30% (deşi acest lucru ar presupune investiţii majore, nu tot timpul rentabile din punct de vedere economic).

Dan Horea: Cei care au un sistem de încălzire electric nu se vor putea încadra niciodată în cei 300 kw.

Dumitru Chisăliţă: Din păcate legea – în mod greşit – nu a ţinut seama de tipul de consum pentru diverşii consumatori casnici. Astfel de situaţii sunt pur şi simplu ignorate. Din calculele noastre, există cam 8% imobile care se găsesc în situaţia aceasta, de a nu beneficia de nicio plafonare; au şi consumuri foarte mari, pentru că încălzirea şi boilerele electrice consumă foarte mult, vorbim de facturi între 900-3000 lei pe lună. Atunci când s-a făcut legea, s-a intenţionat ca cei cu posibilităţi materiale reduse să fie protejaţi, bogaţii nu au decât să plătească; ori bogat nu eşti dacă ai un imobil care consumă energie electrică pentru a se încălzi.

Dan Horea: Dacă totuşi apare o factură pe care omul o consideră umflată, unde să apeleze?

Dumitru Chisăliţă: În primul rând să ia legătura cu furnizorul său de gaz sau de electricitate. Dar până să bată la uşa lui trebuie să citească foarte atent ce scrie pe factură: pentru ce interval e dată factura, ce menţiuni există acolo. Al doilea element este verificarea indexului în momentul în care vine o factură care ridică semne de întrebare: să te uiţi care e indexul contorului, care e indexul pe factură şi dacă există o diferenţă mare. Dacă furnizorul nu colaborează cu consumatorul, atunci există două instituţii: ANPC şi ANR, care au capacitatea de a interveni; primul în cazul în care se încalcă un drept al consumatorului, iar al doilea dacă se încalcă o legislaţie în vigoare privind raportul dintre furnizor şi consumator.

Dan Horea / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.