Ca istoric, Edith Sheffer abia aştepta să viziteze arhivele din Viena pentru a afla mai multe despre dr. Hans Asperger, medicul pediatru creditat cu identificarea şi definirea autismului în anii ’30. Propriul ei fiu fusese diagnosticat cu sindromul Asperger pe când avea 17 luni, era aşadar natural să vrea să ştie mai multe despre cel pe care Wikipedia îl prezenta în termeni atât de eroici. Ceea ce a găsit nu a fost chiar la ce s-a aşteptat:
Articol editat de cristina.rusu,
4 octombrie 2022, 10:39
Ca istoric, Edith Sheffer abia aştepta să viziteze arhivele din Viena pentru a afla mai multe despre dr. Hans Asperger, medicul pediatru creditat cu identificarea şi definirea autismului în anii ’30. Propriul ei fiu fusese diagnosticat cu sindromul Asperger pe când avea 17 luni, era aşadar natural să vrea să ştie mai multe despre cel pe care Wikipedia îl prezenta în termeni atât de eroici. Ceea ce a găsit nu a fost chiar la ce s-a aşteptat:
Literal, primul document pe care l-am deschis îi atesta implicarea în programul de eugenie al celui de-al Treilea Reich, spunea aceasta. Asperger nu a fost niciodată membru al Partidului Nazist, Sheffer a descoperit însă că a jucat un rol important în identificarea copiilor cu dizabilităţi şi trimiterea lor la Spiegelgrund, o instituţie din Viena unde cei consideraţi irecuperabili erau eutanasiaţi ori supuşi la experimente. Cercetarea întreprinsă de Edith Sheffer a culminat în cartea intitulată Asperger’s children: the origins of autism in nazi Vienna.
Hans Asperger s-a născut la Viena în 1906 şi a urmat studii de medicină. În 1931 a intrat ca asistent la Clinica de Copii din Viena, dar un an mai târziu conducea deja secţia de terapie a clinicii. Prima definiţie a ceea ce ulterior va fi denumit sindromul Asperger a publicat-o în 1944. Iniţial, Asperger a numit această tulburare „psihopatie autistică”. A observat că pacienţii respectivi, deşi au inteligenţa normală, au anumite particularităţi, cum ar fi absenţa empatiei, capacitatea scăzută de a lega relaţii de prietenie, o înclinaţie către anumite subiecte şi mişcări greoaie, stângace. Asperger a activat ca pediatru până la începutul anilor ’60, dar lucrările sale, scrise în limba germană, au câştigat mai greu o faimă internaţională. În 1990 a fost introdus termenul de sindrom Asperger, care poartă numele pediatrului german.
Asperger a făcut parte dintr-o comisie cu 7 membri, care avea sarcina de a evalua 200 de copii cu dizabilităţi pentru a stabili potenţialul lor educaţional. 35 de copii au fost categorisiţi ca fiind fără speranţă şi au fost transferaţi la Spiegelgrund, unde cu toţii şi-au pierdut viaţa. Transferul nu s-a efectuat ca o urmare directă a acţiunilor lui Asperger (erau necesari paşi birocratici suplimentari pentru asta); acesta a contribuit însă la legitimizarea crimelor şi, ca expert, s-a implicat în împărţirea pe categorii în funcţie de „nivelul de utilitate” al copiilor cu dizabilităţi. Asperger s-a declarat mai târziu un opozant al nazismului, documentele pun însă asta la îndoială. Caracterizarea lui politică, realizată de Reichsgau în 1 noiembrie 1940, suna astfel:
În privinţa legilor rasiale şi a sterilizării, se conformează ideilor naţional-socialiste. Atât în caracter cât şi în politică este considerat impecabil.
Herwig Czech, cercetător în cadrul Universităţii de Medicină din Viena, a concluzionat în 2018, într-un articol publicat în revista Molecular autism:
Asperger s-a adaptat foarte bine la regimul nazist, iar pentru dovezile sale de loialitate a fost răsplătit cu oportunităţi în carieră. A făcut parte din diverse organizaţii afiliate cu partidul (deşi nu din partidul propriu-zis), a legitimizat politicile de igienă rasială incluzând sterilizarea forţată şi, în mai multe ocazii, a cooperat în mod activ cu programul de eutanasiere a copiilor.
În 2019, istoricul norvegian Ketil Slagstad a adăugat propria sa interpretare dezbaterii care s-a stârnit în jurul activităţii lui Hans Asperger, în care a pus accent pe nuanţele ce derivă din contextul istoric, invocând provocările războiului, dorinţa de a-şi proteja cariera şi, tot odată, de a-i proteja pe copiii cu care lucra.
Povestea lui Hans Asperger ne arată caracterul volatil al diagnosticului medical, care este tot odată un construct istoric ce reflectă timpurile şi societatea în care a fost stabilit,a rezumat acesta.
În prezent, sindromul Asperger nu mai este considerat un diagnostic valid în mai multe ţări (incluzând Statele Unite); în 2013 acesta a fost reclasificat şi inclus sub umbrela tulburărilor în spectru autist.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.