Prima pagină » Radio Sighet » Recomandari Sighet » Aleargă România! Un pretext pentru mişcare [AUDIO]

Aleargă România! Un pretext pentru mişcare [AUDIO]

Ciprian Ştefănescu: Este un pretext, pentru a inspira la mişcare cât mai multă lume: pe cei care spun că de mâine se vor apuca de sport, cât şi pe cei care sunt deja activi.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 octombrie 2022, 16:09

Andrea Nagy: Aveaţi dumneavoastră nevoie de acest pretext?

Ciprian Ştefănescu: Într-un fel da. Când a început pandemia, cursele în format fizic au fost întrerupte. Asta a fost imboldul pentru Aleargă România, pentru a le oferi oamenilor ocazia de a face mişcare chiar şi cu restricţii, fără să se întâlnească cu alte persoane.

Andrea Nagy: Ce distanţe trebuie să parcurgem?

Ciprian Ştefănescu: Oamenii au la dispoziţie întregul an 2023 pentru a ajunge la linia de sosire virtuală. Există mai multe trasee şi se poate alege dintre 7 categorii de sporturi: mers, alergare, ciclism, înot, sporturi de iarnă, mers pe role sau sporturi nautice. Oamenii îşi pot alege până la 3 sporturi, iar pentru fiecare îşi pot alege o opţiune de distanţă: scurtă, medie sau lungă. Ideea e că participanţii îşi fac antrenamentele obişnuite în zona de domiciliu; iar kilometrii parcurşi pe tot parcursul anului avansează încet-încet pe harta virtuală a traseului, spre linia de sosire. Traseele virtuale străbat România de la vest la est (cel longitudinal), respectiv în jurul graniţelor României (cel circular). Traseul în jurul graniţelor are 3000 km, iar cel de la vest la est, dus-întors, aproape 2000 km; dar se pot alege şi distanţe mai scurte începând de la 300 km de străbătut într-un an, pentru cei care se află chiar la început. Ideea este să facem din mişcare un obicei, pe care să-l practicăm în mod frecvent.

Andrea Nagy: Dumneavoastră personal ce aţi ales?

Ciprian Ştefănescu: Ca şi anul trecut, mi-am ales 3 sporturi (eu sunt o persoană un pic mai activă): mers, alergare şi vâslit. La aceste pachete de tip duatlon sau triatlon, ideea e să termini toate cele 3 provocări până la sfârşitul anului.

Andrea Nagy: Aţi spus că este un pretext; câţi au profitat anul trecut de el?

Ciprian Ştefănescu: S-au înscris 709 persoane, din care peste 100 au terminat deja. Ceilalţi au timp până la sfârşitul anului să ajungă la destinaţie. Suntem la ediţia a patra, iar din experienţa de până acum am observat că mai mult de jumătate dintre cei care se înscriu duc până la capăt această provocare. Nu este o provocare uşoară; dar nu e nimic competiţional, nu ne interesează cine ajunge primul sau cine ajunge ultimul. Ne interesează ca toată lumea să-şi găsească motivaţia de a continua să facă sport. Încercăm să ajutăm cât mai mult în procesul acesta: în contul fiecărui participant există informaţii despre cât ar trebui să parcurgă zilnic sau săptămânal, dar şi câteva informaţii despre locurile în care trec pe harta virtuală. Traseele, deşi sunt virtuale, sunt desenate pe drumuri reale: există o integrare cu Google Street View, deci este un pretext nu doar pentru a face mişcare, ci şi de a ne cunoaşte mai bine ţara.

Andrea Nagy: Care este perioada cea mai grea a acestei provocări?

Ciprian Ştefănescu: A doua sau a treia săptămână din ianuarie. Oamenii, cu anul nou, iau tot felul de hotărâri: îşi cumpără echipamente, spun că se apucă de mişcare. La multă lume entuziasmul durează 2-3 săptămâni. Dacă reuşim să trecem peste acest prag, ne dăm seama că ceea ce câştigăm e atât încredere în forţele proprii, că putem duce la capăt ceea ce ne-am propus, cât şi o stare de spirit pozitivă. Deci oamenilor pentru care acum se împlineşte anul de când au zis: “Gata, de mâine mă apuc de mişcare”, le adresăm invitaţia de a participa, pentru a vedea cât de bine le face, atât fizic cât şi mental.

Andrea Nagy: Care e strategia pe care ar trebui să o adoptăm: să alegem o distanţă pe care ştim sigur că o putem parcurge, ori ceva despre care ştim că ne va crea greutăţi?

Ciprian Ştefănescu: Acestea sunt cam cele 2 strategii pe care le-am întâlnit. Eu personal am mulţi prieteni care preferă o provocare care să-i sperie; dar abordând-o cu consecvenţă, făcând asta în mod regulat, se poate duce la capăt. Cei care termină distanţa aleasă până la sfârşitul anului primesc statutul de finisher, care constă într-o diplomă în format electronic şi în medalia personalizată a evenimentului.

Andrea Nagy: Sfaturi aveţi pentru noi, cei care ne înscriem pentru prima oară?

Ciprian Ştefănescu: Să nu vă grăbiţi. Nu vorbim de acea abordare în care imediat vine vara, iar băieţii se duc la sală să-şi umfle un pic bicepşii. Ideea este să avem răbdare şi să construim încet-încet.

Andrea Nagy: Există noutăţi în acest an?

Ciprian Ştefănescu: Ne-au cerut alergătorii o opţiune ultra lungă: opţiunea cea mai lungă de alergare de până acum era de 3000 km; şi ne-a fost solicitată şi varianta dus-întors, de 6000 km, ceea ce e într-adevăr un mic monstru. Nu sfătuim pe nimeni care e la început să se apuce de aşa ceva. Mersul cu rolele şi sporturile de iarnă sunt de asemenea lucruri pe care le-am adăugat în această ediţie. Cei care participă la concursuri de alergare, ciclism sau înot, îşi pot adăuga kilometrii reali în contul Aleargă România. Iar dacă folosesc platformele Strava sau Garmin Connect, distanţa parcursă poate fi sincronizată automat.

Andrea Nagy: Aşadar, când vor fi listele complete şi când începem?

Ciprian Ştefănescu: Înscrierile cu taxă minimă expiră acum, în 31 octombrie. Din 1 noiembrie şi până la 31 decembrie sunt înscrierile cu taxă redusă, iar de la 1 ianuarie şi până la 31 august 2023 sunt înscrierile cu taxă obişnuită. Deci oamenii se pot alătura şi pe parcurs, dar ideal ar fi să începeţi de la 1 ianuarie, pentru că aveţi la dispoziţie toate cele 365 de zile. Există vouchere pentru înscriere care se pot face cadou, să-i dăruieşti cuiva ocazia de a face mişcare.