Foarte iubit este pe reţelele de socializare, un adevărat călător al drumului de la tăbliţă la tabletă. La proteste sau pe Facebook, a îndemnat mereu la exercitarea drepturilor dintr-un stat democratic. Cel mai longeviv intelectual al României, filosoful Mihai Şora, împlineşte astăzi 106 ani:
Articol editat de cristina.rusu,
7 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 7 noiembrie 2022, 10:18
Foarte iubit este pe reţelele de socializare, un adevărat călător al drumului de la tăbliţă la tabletă. La proteste sau pe Facebook, a îndemnat mereu la exercitarea drepturilor dintr-un stat democratic. Cel mai longeviv intelectual al României, filosoful Mihai Şora, împlineşte astăzi 106 ani:
Educaţia
S-a născut în 7 noiembrie 1916 în satul Ianova din jud. Timiş, care ţinea pe atunci de Imperiul Austro-Ungar. A făcut liceul la Timişoara, unde a studiat filosofia şi limbile clasice. A continuat filosofia la Universitatea din Bucureşti, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu şi Mircea Eliade. În 1938 a obţinut o bursă din partea Institutului Francez şi a plecat la Paris concomitent cu Eugen Ionescu. Doi ani mai târziu părăsea capitala franceză aflată sub ocupaţie şi ajungea în Grenoble unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal. Între 1945-1948 a activat ca cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris.
Implicare politică
Mânat de un antifascism militant, Mihai Şora s-a înscris în Partidul Comunist Francez.
Discutasem îndelung cu prietenii mei din studenţie despre procesele staliniste din anii ’30, ştiam exact care le fuseseră dedesubturile, dar pe vreme de război s-a înfiripat (sau, cel puţin, aşa mi se părea) un fel de democratizare reală, s-au deschis bisericile etc. Totul s-a dovedit, în cele din urmă, a nu fi fost decât o manevră prin care Stalin voia să-şi câştige o platformă populară; în presa aliată lucrurile erau însă prezentate ca o democratizare reală, ca o îndulcire a regimului. Un proces ireversibil, credeam eu. Nu m-am lămurit decât atunci când am ajuns aici. Şi cred că, dacă rămâneam în Franţa, s-ar fi putut să încremenesc şi eu, ca toată intelectualitatea franceză, în postura unui intelectual de stânga – ba chiar comunizant, mărturisea în cartea de interviuri redactată de Leonid Dragomir.
Cariera
A debutat în 1947 la editura Gallimard, cu volumul Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, o carte care a produs ecouri printre mari personalităţi filosofice franceze. În 1948 a revenit în România pentru a-şi vedea părinţii, însă autorităţile române nu i-au permis să se întoarcă în Franţa, acolo unde îl aşteptau soţia şi cei doi copii (ulterior, aceştia au fost nevoiţi să-l urmeze). Mihai Şora nu a mai publicat nimic în următorii 20 de ani.
A lucrat la Ministerul de Externe ca referent, ca şef de secţie la Editura pentru Limbi Străine şi ca redactor-şef la Editura pentru Literatură şi Artă până în 1969. Aflat la conducerea editurii, al lui a fost meritul de a fi fondat noua serie a Bibliotecii pentru Toţi. A fost înlăturat din funcţie după ce a permis publicarea unei antologii de poezie interbelică, în care se regăseau autori precum Radu Gyr, Nichifor Crainic şi Ştefan Baciu.
După Revoluţie
A fost ministru al învăţământului timp de 6 luni, în primul guvern Petre Roman (Andrei Pleşu, ministru al culturii în acel moment, a afirmat că a fost demis din funcţie pentru că luase partea studenţilor în timpul mineriadei din iunie 1990). Mihai Şora a fost unul dintre oponenţii vocali ai modificărilor la legile justiţiei, care au declanşat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranţilor, în ciuda vârstei înaintate.
Viaţa personală
Prima soţie a lui Mihai Şora, scriitoarea Mariana Şora, a părăsit România la sfârşitul anilor ’70 şi a decedat la München, în Germania, în anul 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Şora avea trei copii: Alexandra, Andrei şi Tom. Mihai Şora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc.
Distincţii
Mihai Şora a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1978, pentru volumul Sarea pământului. Cu acelaşi premiu a fost laureat 20 ani mai târziu, în 1998, pentru volumul Firul ierbii. În 2000 a primit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Cruce, iar în 2011 a fost distins cu decoraţia regală Nihil Sine Deo.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.