Scrisul ca o călătorie în noi și în afară. Ghidul nostru: Iv cel Naiv [AUDIO]

Poetul al cărui nume și chip rămân ascunse publicului cititor, ne cheamă la scris, la un scris care să ne ajute nu doar să comunicăm mai creativ, dar și să ne cunoaștem mai bine.
Ne-a dat și nouă câteva ponturi:

Poate că pentru că te iubesc atât de arzător, iar asta, cum îi spune și numele, arde la interior

Poate că alergând spre tine, gâfâi și respir mai des, eliminând dioxid de carbon în exces

Poate, deși n-o să înveți asta niciodată la școală, din cauza mea se întâmplă încălzirea globală.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 decembrie 2022, 06:00 / actualizat: 17 decembrie 2022, 9:46

Poate că pentru că te iubesc atât de arzător, iar asta, cum îi spune și numele, arde la interior

Poate că alergând spre tine, gâfâi și respir mai des, eliminând dioxid de carbon în exces

Poate, deși n-o să înveți asta niciodată la școală, din cauza mea se întâmplă încălzirea globală.

Anca Brășfălean: În lectura lui Florin Piersic junior, un fragment din ”Poate că e vina mea”, poezie semnată de Iv cel naiv, poetul anonim ale cărui poeme, multe dintre ele în rime, le găsiți fie online pe contul său de instagram, fie în cărți. Pariul lui Iv este că, într-un timp foarte scurt putem învăța câte ceva despre scris, care să ne ajute și în viața de zi cu zi și, cine știe, poate anul acesta de Crăciun, le scriem celor dragi ceva mai frumos decât în ceilalți ani. Bun venit la Radio Cluj, dragă Iv.

Iv cel Naiv: Bine v-am găsit și mă bucur că acest curs al meu v-a trezit interesul.

A.B: Ce promite cursul? Să scoată scriitorul din fiecare dintre noi?

Iv: Ca orice curs cu bun simț, spune că și promisiunile sunt de bun simț. E foarte greu să le poți promite oamenilor ceva, mai ales într-un curs de genul ăsta, care e preînregistrat, adică și la un direct de dificil să promiți lucruri mari, pentru că nu sunt lucruri pe care poți controla. Nu e vorba de o singură persoană, ci e vorba de o muncă de echipă și e vorba în primul rând de munca omului care vrea să învețe. Cred că acest curs poate ajuta oameni care mai au nevoie de un mic zvâc pentru a scoate scriitorul din ei. Poate ajuta, dar doar cu acordul și concursul lor. Și da, practic munca lor și pe de altă parte cred că îi poate ajuta pe oameni în tot ceea ce înseamnă partea practică a scrisului. Noi scriem foarte multe lucruri zilnic, de la SMS-uri și mail-uri până la urări pentru prieteni și poate chestii prin jurnale sau lucruri foarte intime și personale. Am încercat să acopăr cam toate părțile importante ale scrisului și să dau câte un mic ajutor în fiecare dintre aceste subdomenii, să zicem așa, ale scrisului.

A.B: Ei bine, acum că știm la ce să ne așteptăm, hai să vedem scurt niște ponturi, niște pași și de unde pornim?

Iv: Eu cred că nu există scris care vrea să… mă refer acum la scrisul de exemplu, scrisul ăsta care explorează, scrisul care are valoare exploratorie, nu cred că există scris fără observație. Orice am vrea să scriem despre noi, despre lumea din jurul nostru, despre orice, orice, orice, totul o să înceapă cu observație – că observația e în interiorul nostru, să petrece în raport cu lumea noastră interioară. De aici pleacă totul. Orice scriitor, oricât de insignifiant sau de uriaș în literatură e, a făcut niște observații. La baza cărților lui sunt niște observații care după aia sunt, bineînțeles, foarte rafinate și foarte rafinate de multe ori, dar fără să privim cu atenție lumea din jur și mai ales lumea din interiorul nostru, șansele să scriem ceva bun, ceva autentic, ceva valoros scad foarte mult. Așa că pasul 0 i-aș spune, înainte de a ne apuca de scris este să ne antrenăm mușchiul ăsta al observației.

A.B: Și în felul acesta, uite, ne e de folos scrisul sau intenția de a scrie, pentru că ne face vigilenți și atenți la ce-i în jur sau la ce-i înăuntru, cum ai spus. În privința creativității, ce ponturi ne dai, că observăm, observăm, dar cum facem să fim creativi în formularea observațiilor, apoi?

Iv: Dacă observația poate fi antrenată mai simplu și e mai intuitivă, creativitatea e un loc în care intervin și probabil și niște date, niște nevoi. Adică e foarte greu să fii creativ când ai un fond sau nu știu, o formare necreativă. Eu vorbesc acum de mine cumva. Cumva mi s-a spus tot timpul în viață, în copilărie vreau să zic, că nu e creativitatea ceva pentru mine, că nu știu, a fi artist e mai degrabă ceva depreciativ și e foarte greu atunci când te lupți cu prejudecățile din jur. Cred că toți putem fi creativi. E vorba doar despre cât de mult ne dorim, cât de mare e nevoia noastră de a fi diferiți. Adică trebuie să existe lucrul ăsta în tine. Dacă există nevoia asta, deja, creativitatea există. Cum poate fi augmentată, cum poate antrenată? Cred că sursa principală a creativității e viața și dacă viața pe care o trăim e una diversă și ne expunem experiențelor diverse și ne expunem diferitelor încercări, chiar și lucrurile nu știu, extreme, atât că putem duce.

A.B: Adică să ieșim din zona de confort.

Iv: Da, e un fel de a spune pe foarte, foarte, pe scurt, asta ar fi: cu cât ieșim mai mult din zona asta de confort pe care o numești tu, cred că șansele sunt să descoperim lucruri noi în exterior. Și lucrurile noi din exterior sunt de fapt lucrurile din interiorul nostru. Creativitatea de fapt, asta este o capacitate de a face conexiuni între lucruri neașteptate, dar pe care cei din jur le regăsesc ca fiind foarte relevante, foarte aproape de sufletul lor.

A.B: În finalul pledoariei ăsteia pentru scris, vreau să te rog să facem un exercițiu de creativitate: cum spui un lucru, o observație banală și cum o spui într-un mod mai creativ:

Iv: Creativitatea și felul în care se întâmplă lucrul ăsta este un lucru foarte intim și probabil că e greu de redat acum. Ce pot să spun este că nu e suficient să spunem ceea ce observăm ci ceea ce trezește noi observația aia, repet, conectând niște lucruri noi. Am o fereastră în față și văd că cerul este înnorat. Nu e suficient să mă uit, să observ, să scriu: cerul este înnorat. Dacă te uiți la cer și spui nori pe cer și parcă duc cu ei visele mele, deja începe să fie un pic mai mult. Mă uit la același cer, sunt aceeași noi, numai că acum i-am pus în relație cu mine și deodată avem o imagine ceva mai frumoasă. Nu spun că e o imagine care câștigă premii de literatură, dar deja am făcut un pas. De aici încolo nu știu cât de buni suntem în a face asta. Ține de cât de mult muncim, de cât de mult încercăm, dar schița cam asta ar fi.

A.B: Mulțumesc frumos, Iv.

Iv: Mulțumesc și eu foarte mult și scrisul să fie cu noi!

Anca Brășfălean

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.