Incluziv: Poveşti de pe Aconcagua cu Alex Benchea [AUDIO/ VIDEO]

Alpinistul nevăzător Alex Benchea a revenit în studioul Radio Cluj, pentru a ne povesti despre expediţia care a avut loc la sfârşitul anului trecut.

Articol editat de cristina.rusu, 17 ianuarie 2023, 10:42 / actualizat: 17 ianuarie 2023, 11:54

Alex se află în procesul de a cuceri 7 summits: 7 vârfuri, de pe 7 continente. În afară de el, din expediţie au făcut parte Răzvan Nedu, Anca Mihuţescu şi Teofil Vlad, membri ai clubului sportiv Climb Again, precum şi Pablo Tapia, ghid local.

Andrea Nagy: Ai promis că vei asculta teatru radiofonic pe Aconcagua; cum au rezistat planurile la contactul cu muntele?

Alex Benchea: Am ascultat doar câteva poezii recitate de un actor, fiindcă nu am prea avut baterie, iar când ajungeam în cort eram deja obosit. Dar eu nu sunt tare necăjit când sunt departe de tehnologie. Mai degrabă mi se face dor de lucruri normale: un pat, un duş (deşi în tabăra de bază era un duş de campanie). Dar până la urmă ştii în ce te bagi.

Noi am parcurs un circuit care se numeşte Aconcagua 360, adică am urcat pe o parte şi am coborât pe alta. Am urcat 3 zile prin deşert până în tabăra de bază: a fost prima mea experienţă cu o tabără de bază, locul unde se stabilesc toţi oamenii care vor să urce un munte mai înalt. Aici sunt tot felul de facilităţi, în funcţie de cât îţi permiţi: domuri cu paturi pliante, mese, bucătărie dacă vrei să găteşti, internet (deşi foarte slab). Expediţia noastră, care a fost finanţată de sponsorii clubului sportiv Climb Again, a pornit cu un pachet care includea transportul bagajelor până în tabăra de bază şi mâncarea, aşa că doar mai sus a trebuit să gătim. În tabăra de bază am mâncat mâncare normală: pizza, orez, paste; chiar era o pizza foarte bună, mai bună ca în Cluj. Dar să-ţi spun care era alarma mea de dimineaţă: elicopterul! Erau elicoptere care aduceau echipament şi mâncare, care preluau oameni; cei care dormeau profund nu-l mai remarcau, dar eu îl auzeam.

Andrea Nagy: Cum a fost să staţi la cort?

Alex Benchea: Am urcat la tabăra 1 (4900 m), apoi la tabăra 2 (5500 m). După asta am revenit la tabăra 1 înainte de a porni de-a binelea înspre vârf, e mai bine aşa pentru aclimatizare. Am făcut o zi de pauză şi ne-am instalat la cort. Vrei să-ţi spun cum e pe Aconcagua? Sunt şi lucruri mai neplăcute, mai complicate… De exemplu: nu sunt toalete instalate, dar primeşti nişte saci pe care trebuie să-i foloseşti; şi trebuie după aceea să aduci sacii jos, pentru că altfel te alegi cu o amendă. La cort eu am stat cu ghidul argentinian, cu Pablo Tapia. El a urcat până acum de 49 de ori pe Aconcagua, cred că a început ascensiunile cam când m-am născut eu. El a gătit pentru noi, de asemenea a trebuit să luăm apă de pe o zonă cu zăpadă, să o filtrăm şi să o fierbem.

Andrea Nagy: Ghidul vorbea limba engleză?

Alex Benchea: Da, dar să ştii că am învăţat şi un pic de spaniolă.

Andrea Nagy: Ce ai învăţat prima oară?

Alex Benchea: Cred că novia, care înseamnă iubită. Am plecat spre vârf pe 17 decembrie; erau condiţii ok, adică erau -31 de grade şi un vânt de 50 la oră. Eu am suferit mult când ne-am întors de acolo, fiindcă la baza muntelui în Mendosa erau 36 de grade cu plus: trebuia să mâncăm îngheţată şi să umblăm în mânecă scurtă, groaznică suferinţă! Când mă gândeam că acasă ne aşteaptă 0 grade… Revenind la ascensiune, am făcut o insuficienţă respiratorie între tabăra 1 şi tabăra 2: aveam şi un rucsac greu în spate, care probabil îmi apăsa plămânii, bătea şi vântul tare. Inspiram aer, dar nu ajungea în plămâni, cam aşa trebuie să-ţi imaginezi. M-am speriat puţin: mai cărasem şi anterior, chiar un rucsac de 17 kg, dar nu am păţit aşa ceva… Îmi era teamă să nu compromit vârful. Sunt situaţii cu care nu te-ai mai confruntat, dar ăsta-i muntele, te învaţă.

În ultima parte a traseului, de la tabăra 3 spre vârf, aproape tot e teren friabil, e foarte obositor. Din echipa noastră eu am ajuns primul pe vârf (cu vreo 10-15 minute înaintea lui Răzvan, care s-a simţit un pic rău). Cei care erau deja acolo au făcut un semicerc şi m-au primit în aplauze, a fost emoţionant.

Alex Benchea: Am avut nişte mănuşi care-mi erau un pic mari şi era incomod să mă ţin cu ele de rucsac. La coborâre am mai dat jos din straturi şi m-a bătut un pic vântul: m-am ales cu degerături la 4 degete, dar nu a fost foarte grav. Am învăţat ceva din asta, să fim mai atenţi la echipament. Genunchii mi-au obosit foarte tare la coborâre din cauza pantei şi a terenului friabil, aveam şi multe ore de mers în spate. Am coborât o diferenţă de nivel de 1800 m într-o zi. Dar vreau să-ţi povestesc despre ultima zi, care a fost extrem de lungă: am ajuns la tabăra de bază şi am dormit acolo, iar în 19 decembrie a trebuit să parcurgem o porţiune de deşert; adică am făcut 26 km, în vreo 8-9 ore.

Andrea Nagy: Nu vi s-a părut o idee bună să coborâţi cu elicopterul?

Alex Benchea: Era vreo 800 de euro de persoană. Am rămas în Mendosa până în 23 decembrie: în timpul acesta am dat interviuri, am apărut într-un ziar local şi la televiziune.

Andrea Nagy: Şi ce poezii ziceai că ai ascultat pe munte?

Alex Benchea: Mihai Eminescu, îţi dai seama.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.