Când casele de modă schimbă parfumurile de la un an la altul, ba chiar de la un sezon la altul, e greu de crezut că există unele care au supravieţuit pe piaţă sute de ani:
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
18 februarie 2023, 06:00 / actualizat: 18 februarie 2023, 9:19
Când casele de modă schimbă parfumurile de la un an la altul, ba chiar de la un sezon la altul, e greu de crezut că există unele care au supravieţuit pe piaţă sute de ani:
Acqua di Santa Maria Novella, 1612
În 1533, călugării dominicani de la mănăstirea Santa Maria Novella din Florenţa i-au făcut un dar special Ecaterinei de Medici, care se pregătea să se căsătorească. Era vorba de un parfum, unul din primele din lume care conţinea alcool. Câteva decenii mai târziu, în 1612, mănăstirea a fondat un laborator de medicamente şi parfumuri, pentru care folosea în principal plante din propria grădină. Unul din primele produse comercializate a fost un parfum asemănător cu cel dăruit Ecaterinei de Medici, cu note de bergamotă şi citrice.
Farina Eau de Cologne, 1712
Johann Maria Farina nu a creat doar un parfum, ci o întreagă categorie de produse cosmetice. Chimistul italian, care profesa în Germania în 1709, avea în minte oraşul său natal când a alcătuit creaţia sa olfactivă cu note de citrice, bergamotă, tutun, lavandă, iasomie, cimbru şi rozmarin. Produsul, care a primit numele Eau de Cologne, costa cam cât salariul pe o jumătate de an al unui om obişnuit, dar Farina nu ducea lipsă de clienţi la curţile regale ale Europei. Marca este deţinută astăzi de descendenţii din a 8-a generaţie ai chimistului.
4711, 1792
În 1792, un comerciant pe nume Wilhelm Mülhens a primit ca dar de nuntă de la un călugăr reţeta secretă pentru Aqua Mirabilis, un produs asemănător cu apa de colonie Farina. Mülhens şi fiul său şi-au comercializat parfumul sub numele Farina, ceea ce a mers până prin 1832, când au fost daţi în judecată. În loc să accepte înfrângerea, au recurs la un truc: au luat ca partener de afaceri pe un oarecare Carlo Francesco Farina; care nu avea absolut nicio legătură cu chimistul italian, – era doar o coincidenţă de nume-, dar asta le-a permis să continue exact ca mai înainte. În 1891 a venit un alt proces care a pus capăt distracţiei: nepotul lui Mülhens a schimbat atunci numele parfumului în 4711, adică numărul la care era înscris sediul central al firmei.
Eau de Cologne Imperiale, 1853
A fost creat de Pierre-François-Pascal Guerlain pentru împărăteasa Eugenia, soţia lui Napoleon al III-lea. S-a meritat, de vreme ce a primit pentru asta titlul onorific de parfumier al Majestăţii Sale. Împărăteasa s-a bucurat de folosirea exclusivă a parfumului până în 1860, când a permis să se comercializeze. Eticheta păstrează şi astăzi blazonul lui Napoleon al III-lea.
Penhaligon’s Ammam Bouquet, 1872
William Henry Penhalligon era bărbier la o baie turcească din Londra, această experienţă a inspirat parfumul pe care l-a lansat în 1872. Doi ani mai târziu a preluat conducerea băii, pe care a extins-o cu un magazin de parfumuri.
Foug ère Royale, 1882
A creat o notă distinctivă prin aroma grea şi lemnoasă, atât de deosebită de parfumurile florale la modă pe atunci.Parfumierul Paul Parquet îl destinase iniţial femeilor, dar domnii au fost cei care l-au apreciat mai mult. Comercializarea s-a întrerupt pentru o vreme, dar s-a reluat după 2010.
Florida Water, 1908
Echivalentul american al apei de colonie a fost prezentat de parfumierul newyorkez Robert I. Murray în 1908. Accentul e şi aici pe citrice, totuşi s-au preferat portocalele dulci, cărora li s-au adăugat note de lavandă şi cuişoare. Numele e o trimitere la izvorul tinereţii, care cică s-ar afla în Florida
Narcisse noir, 1911
A fost primul parfum lansat de Ernest Daltroff, care a reflectat pasiunea pentru narcise a acestuia. Imediat după lansare a devenit extrem de popular în Franţa şi Statele Unite.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.