Personalitatea zilei: Giovanni Pico della Mirandola
Giovanni Pico della Mirandola/Foto: Wikipedia
A existat un timp în care s-a considerat că toate cunoştinţele omeneşti încap în capul unui singur om. Un astfel de personaj a fost Giovanni Pico della Mirandola, care a reuşit să obţină titlul de doctor în toate ştiinţele şi toate artele:
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
24 februarie 2023, 06:00 / actualizat: 24 februarie 2023, 9:31
A existat un timp în care s-a considerat că toate cunoştinţele omeneşti încap în capul unui singur om. Un astfel de personaj a fost Giovanni Pico della Mirandola, care a reuşit să obţină titlul de doctor în toate ştiinţele şi toate artele:
Giovanni Pico della Mirandola s-a născut în 24 februarie 1453, într-o familie de nobili cu reşedinţa în apropiere de Modena. Doritor să se instruiască, a renunţat la privilegiile de familie în favoarea fraţilor săi şi, la vârsta de 14 ani, a început studiul dreptului canonic la vestita Universitate din Bologna. A fost atras totuşi mai mult de studiul filozofiei şi teologiei şi, timp de şapte ani, a vizitat cele mai renumite universităţi ale Europei din Ferrara, Padova şi Paris, studiind – pe lângă filozofia scolastică aristoteliană – şi limbile latină, greacă, ebraică, arameică şi arabă. În 1484, a ajuns la Florenţa, în acel timp centrul vieţii spirituale umaniste, unde Marsilio Ficino conducea noua Academie Platoniciană, încurajat şi susţinut de familia Medici. Sub influenţa lui Ficino, Pico della Mirandola a devenit unul din cei mai activi participanţi la discuţiile în care se căuta realizarea unei unităţi între idealismul platonician şi spiritualitatea creştină. Urmând această idee, a scris Heptaplus, o interpretare mistico-alegorică a creaţiei.
În anul 1486, Pico della Mirandola a plecat la Roma, unde a publicat 900 de teze asupra tuturor temelor filozofice şi teologice posibile din acel timp, adunate sub titlul Conclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae, cu o introducere, Oratio de dignitate hominis, care mai târziu va deveni unul din cele mai renumite texte filozofice ale umanismului italian. La discuţia acestor teze ar fi vrut să invite la Roma pe toţi învăţaţii Europei, dar Papa Inocenţiu al VIII-lea a declarat 13 din cele 900 de teze drept eretice, iar întâlnirea proiectată a fost interzisă. A încercat să se refugieze în Franţa, unde a fost însă găsit de emisarii papei şi arestat. În urma intervenţiei lui Lorenzo de Medici, a fost eliberat şi s-a putut întoarce la Florenţa. Aici a trăit retras în ultimii ani de viaţă, fiind tot mai mult influenţat de predicile lui Savonarola, în care acesta critica moravurile vremii şi preconiza crearea unui stat ecleziastic fundamentalist. Într-un text publicat postum, în 1494, îl regăsim argumentând vehement împotriva ideii ca vieţile oamenilor să fie guvernate de mişcările astrelor, o credinţă răspândită atât pe vremea lui, cât şi în ziua de astăzi.
Andrea Nagy
Foto: Wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.