Kogălniceanu, strada pe care se scrie istorie [AUDIO/ FOTO]
Nu știu dacă este neapărat unică în Europa în sensul acesta, dar avem aici Universitatea Babeș-Bolyai, Colegiul Academic și Facultatea de Studii Europene, Facultatea de Teatru și Film, Muzeul Universității, Liceul Báthory István, Convictus Nobilium (o clădire de secol 18 care a fost construită în legătură cu vechiul colegiu iezuit, un fel de internat pentru copiii nobililor care veneau să studieze la colegiu). Apoi avem Arhivele Naționale, Biblioteca Academiei.
Articol editat de cristina.rusu, 9 martie 2023, 06:00 / actualizat: 9 martie 2023, 13:27
În spatele Bibliotecii Academiei, ținând cumva tot de strada Kogălniceanu este Institutul de Istorie ”George Barițiu”, Institutul de Arheologie și Istoria Artei și Centrul de Studii Transilvane. Mai departe este Liceul Reformat, Colegiul Emil Racoviță și ajungem la Biserica Reformată, construită de Matia Corvin la sfârșitul secolului al 15-lea.
In fața Bisericii Reformate este și statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul. Este o copie de la 1900 a originalului de la Praga, care are valoare istorică, mai ales în legătură cu orașul nostru (meșterii care au realizat această statuie în secolul al 14-lea erau clujeni).
A avut Kogălniceanu vreo legătură cu strada din Cluj?
Nu, n-a avut nicio legătură. E un nume pe care strada l-a primit în perioada comunistă. Numele vechi al străzii este Ulița Lupilor, numele medieval care apare și în hărțile vechi ale orașului. Într-o iarnă geroasă, lupii ar fi pătruns pe ulița aceasta a Clujului. Nu știm cât este de adevărat, dar nici măcar nu contează.
Clădirea celebrei Universități Babeș-Bolyai a fost ridicată la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea, în mai multe etape.
Inițial, pe frontispiciul clădirii, la intrare, erau amplasate statuile alegorice care reprezentau științele, respectiv facultățile Universității. Aceste statui au fost mutate din plasamentul lor inițial, unele au ajuns în Grădina Botanică. În urmă cu câțiva ani, au fost identificate și au fost aduse înapoi, acum pot fi văzute în holul de la intrarea principală a Universității. Sunt restaurate, documentate, fiecare a primit o plăcuță cu un text explicativ. Dar între aceste statui mai era una a fondatorului Universității, împăratul Franz Joseph. Statuia respectivă a dispărut după 1918. În urmă cu vreun an de zile a reapărut o statuie a lui Franz Joseph la Muzeul de Artă din Cluj. Este un bust care, la un moment dat, a fost adus la rectorat. Nu știu dacă acela este bustul care era sus pe frontispiciu, dar ideea este că acolo sus trona fondatorul Universității, împăratul Franz Joseph.
Și intrarea laterală a Universității, vis-à-vis de Colegiul Academic, are o poveste.
Este unul dintre locurile din Cluj unde s-a filmat “Pistruiatul” (filmările s-au mai făcut pe strada Iuliu Maniu de astăzi, la gară, în zona Iris unde era fabrica de cărămidă, pe strada Napoca, s-a filmat și la Tribuna, pe strada Universității)
Grupul statuar Școala Ardeleană (Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu) a fost amplasat în fața Universității în perioada comunistă.
Greco-catolici toți trei, doi călugări și un preot care au studiat la Roma, Buda și Viena, pornind de la Blaj. Grupul statuar a fost amplasat aici eludându-se cumva calitatea de clerici greco-catolici a corifeilor Școlii Ardelene. Accentul s-a pus pe calitatea de grup cultural și istoric important de la începutul secolului al 19-lea, de promotori ai identității romane, ai limbii și neamului românesc.
Colegiul Bathory este cel mai vechi liceu din epoca modernă, din Cluj.
Edificiul a fost ridicat la începutul secolului al 19-lea. Multă lume probabil se întreabă cum a ajuns Avram Iancu să învețe la Cluj. Vorbim de o perioadă în care era important statutul social, nu neapărat etnia. Asta este explicația pentru care el a învățat aici. Și nu este singurul. La fel și Aron Pumnul, care a fost profesorul lui Eminescu.
Pe strada Kogălniceanu a fost și vechea Prefectură, iar clădirea Filarmonicii adăpostea un teatru.
A fost primul teatru de piatră construit la Cluj, dar care, în urma ridicării teatrului nou din afara zidurilor (în actuala piață Avram Iancu), a rămas cumva desuet, plus că nu avea capacitatea, frumusețea și monumentalitatea pe care o are teatrul actual. Clădirea a rămas nefolosită și în anii 30 s-a hotărât demolarea ei. Așa a fost construit Colegiul Academic de astăzi, o clădire modernistă, una dintre clădirile cele mai reprezentative ale arhitecturii interbelice din Cluj.
Kogălniceanu este și pentru mine una dintre străzile Clujului care-mi sunt foarte dragi.
Radu Mârza, conf. univ. dr. UBB Cluj – Facultatea de Istorie si Filosofie
Fotografii din colecție privată
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.