Fulgere, ploi acide, vânturi puternice: ce înseamnă vreme extremă în sistemul solar?
Există şi pe pământ fenomene meteorologice periculoase, dar nici nu se compară cu ce avem în alte părţi ale sistemului solar. De la ploi care ori ne-ar dizolva, ori ne-ar zdrobi şi până la fulgere deosebite, pregătiţi-vă pentru vremea extraterestră extremă:
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2023, 18:00
Există şi pe pământ fenomene meteorologice periculoase, dar nici nu se compară cu ce avem în alte părţi ale sistemului solar. De la ploi care ori ne-ar dizolva, ori ne-ar zdrobi şi până la fulgere deosebite, pregătiţi-vă pentru vremea extraterestră extremă:
Înnorat, cu şanse de moarte
Despre planeta Venus nu se poate spune că ar avea un sezon de turism. Totuşi la altitudinea de 55 km, presiunea e de o jumătate de atmosferă: nu-i rău, am zice, aproape că s-ar putea construi un oraş care să plutească printre nori… Problema e că norii, care învăluie toată planeta, sunt compuşi din acid sulfuric. Dar oricum e atât de cald că, atunci când pe Venus plouă cu acid sulfuric, ploaia se evaporă mult înainte de a ajunge la sol. Nu că am vrea să ne aflăm la sol: acolo temperatura ar topi plumbul, iar presiunea ar fi ca şi cum ne-am afla la 1 km sub apă.
Dacă vă tentează călătoria într-o lume ploioasă, dar aţi vrea totuşi să supravieţuiţi acestei experienţe, permiteţi-ne să vă recomandăm Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn. Este singurul corp ceresc în afară de Pământ despre care ştim sigur că are răuri, lacuri şi mări. Acuma, acestea nu sunt din apă ci din hidrocarburi, iar temperatura e cam scăhzută, dar nu le putem avea pe toate.
Vântul va sufla puternic
Cea mai puternică rafală de vânt de pe planeta noastră avea 484 km şi s-a măsurat într-un interval de 3 secunde, în timpul unei tornade din 1999. Ei bine, gigantele gazoase s-ar distra de valoarea aceasta. Pata roşie de pe Jupiter e o uriaşă furtună anticiclonică, atât de mare că în ea ar încăpea Pământul şi Venus la olaltă. Există deja de 200 de ani (poate şi mai mult, dar anterior oamenii nu aveau instrumentele ca să o observe), iar viteza vântului e comparabilă cu tornadele de la noi.
Totuşi pentru vânturi ca lumea trebuie să mergem pe Neptun unde, la altitudini mari, vântul suflă cu viteza de 1770 km pe oră, deci sunt supersonice. Neptun şi Uranus au încă un fenomen meteo interesant: se crede că în atmosfera lor, când presiunea e ridicată, carbonul devine diamant, care cade ca o ploaie pe suprafaţă.
Şanse de descărcări electrice
Pe Pământ, fulgerele apar atunci când în nori apa e prezentă în toate cele 3 stări: lichidă, solidă şi gazoasă, la altitudini scăzute. Pe Jupiter norii sunt alcătuiţi din apă şi amoniac, acesta din urmă împiedicând apa să îngheţe la altitudini mai joase. Fulgerele se formează aşadar mai sus ca la noi, dar se crede că sunt de 1000 de ori mai puternice. Aşa le imaginează cei de la NASA:
Un fenomen spectaculos de aurora boreală se poate observa pe Jupiter, atâta doar că radiază multe ultraviolete; amintiţi-vă să împachetaţi o cremă cu un factor de protecţie ridicat, chiar dacă veţi fi departe de soare.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
