Idei bune, executate greșit: casele automate din supermarket [AUDIO]

A făcut mare vâlvă pe rețelele sociale și în presă știrea că un lanț de supermarketuri a eliminat integral casierii și a introdus puncte de scanare și plată automată a produselor, operate chiar de către cumpărători. Tema a fost abordată și de liderii de opinie, întoarsă pe toate părțile de cetățeni și, într-un final, a eșuat în discursul demagogic și populist al unor politicieni.

Articol editat de cristina.rusu, 14 martie 2023, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:35

Discuțiile au separat rapid două tabere: pe de o parte sunt adepții tehnologiei și automatizării care văd această schimbare ca pe un progres firesc. Pe de altă parte sunt conservatorii, oamenii speriați de schimbările rapide din mediul tehnologic, care simt riscul real de a rămâne irelevanți profesional, putând fi înlocuiți de roboți și de mașini automate, în cazul în care munca lor este rudimentară și repetitivă.

La mijloc sunt cârcotașii și mofturoșii, care văd un disconfort în nevoia de a își scana singuri cumpărăturile, dar care au la dispoziție alte magazine, unde pot fi tratați personal, așa cum doresc. Și mai sunt și glumeții, care spun că dacă odată cu casierii ar dispărea și paznicii nu ar mai exista deloc cumpărători nemulțumiți. Iar alte voci vesele amintesc că această automatizare nu va penetra și la magazinele de cartier, unde oamenii cumpără și azi pe datorie, sumele fiind notate de vânzători într-un caiet și recuperate în ziua de salariu.

Cred că trebuie să ascultăm toate părțile și să muncim cu toții la o tranziție armonioasă și mai puțin zdruncinată și tensionată către tehnologizare, un proces ireversibil și care nu durează de ieri, de azi. Să ne amintim că unii dintre noi am prins încă autobuzele cu taxatoare și nu ne-au căzut brațele când a trebuit să ne cumpărăm singuri biletele din stație și să le validăm cu mânuțele noastre la urcarea în vehicul. Iar taxatoarele cu siguranță s-au recalificat și au îndeplinit alte roluri. Așa cum țăranii care lucrau câmpul cu forța brațelor și cu vitele au devenit ulterior tractoriști sau s-au mutat în fabricile care procesează și ambalează alimentele.

Sau să ne amintim de momentul când birjarii au fost înlocuiți de autovehiculul personal. Nu s-ar mai întoarce nimeni, astăzi, la transportul cu trăsura, doar de dragul de a conserva o profesie depășită de vremuri, iar faptul că ne conducem singuri automobilele nu ne face inferiori social sau slugi ale producătorilor auto.

Este limpede că automatizarea procesului de vânzare este un fenomen ireversibil și că preluarea de către mașinării și aplicații digitale a muncilor de rutină, care nu aduc valoare economică semnificativă prin contribuția omului, va continua.

Trebuie să observăm însă că recenta reformă de la supermarketurile din România este o idee foarte bună, executată foarte greșit. Designul soluției este departe de a fi unul funcțional și inteligent, iar experiența oferită atât cumpărătorilor cât și casierilor convertiți în consilieri este una infernală. Spațiul caselor automate este foarte mic, iar dacă ai coșul plin scanarea tuturor produselor devine un calvar.

Aparatele dau numeroase erori și se blochează frecvent, iar puținii consilieri prezenți aleargă disperați și sunt depășiți de situație. Fluxul de ieșire se sugrumă deseori, barierele se deschid  greu și se închid mai repede decât ar trebui. Am jurat că nu mai intru în magazinele comerciantului francez până când aceste probleme se vor remedia. Dar am întâlnit aceleași probleme și la rețelele comerciale germane prezente la noi.

Cred că trebuie să înțelegem că automatizarea va înghiți tot mai mult din muncile rudimentare și profesiile cu sarcini repetitive care nu presupun și folosirea intensă a inteligenței și creativității. Este o evoluție naturală spre eficiență și optimizare și este falimentar să ne propunem să rămânem țintuiți în metode anacronice și procese care mănâncă inutil timp, energie și bani. Însă este o tranziție în care oamenii activi profesional în aceste domenii au uriașă nevoie de sprijin, asistență și programe serioase de educație și recalificare. Ceea ce din păcate nu li se oferă, nici de la angajatori, nici de la politicienii demagogi care în loc să finanțeze și să modernizeze educația din România, vor să pună taxe pe casele de marcat.

***

Vom vorbi despre nevoia de învățare continuă și de actualizare profesională digitală și în episodul următor de aici de la radio. Sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că urmărești Hacking Work, atât la radio, cât și online, cu podcast, newsletter și articole pe blog. Să ne re-auzim sănătoși, voioși și mintoși.