Financiaria: De ce dau băncile faliment?
Articol editat de cristina.rusu, 22 martie 2023, 08:27 / actualizat: 22 martie 2024, 14:08
Prăbușirile bruște ale Silicon Valley Bank și Signature Bank de săptămânile trecute au readus în atenția investitorilor și deponenților tema falimentelor bancare, la 15 ani distanță de la marile falimente din anul 2008. Între timp, First Republic Bank, o altă bancă fanion americană, a fost nevoită să solicite și ea ajutor financiar, primind zeci de miliarde de dolari de la alte bănci. Furtuna bancară de peste ocean a trecut și în Europa săptămâna trecută, prin anunțul vânzării băncii elvețiene Credit Suisse către unul dintre cei mai mari competitori de pe piața locala, într-o încercare a autorităților de a limita o criză bancară generală.
Recenta criză bancară este mai degrabă o criză a pieței obligațiunilor, cauzată în mare parte de creșterea agresivă a dobânzilor de către băncile centrale, în încercarea lor de a limita inflația. Pentru a înțelege ce se întâmplă în ultimele săptămâni în sistemul bancar trebui să înțelegem cum funcționează o bancă. Cel mai simplu mod de a ne gândi la o bancă este că aceasta primește depozite de la clienți, persoane fizice sau firme, și împrumută aceste fonduri persoanelor care doresc să cumpere o casă sau companiilor care dezvoltă o afacere, cu o anumită dobândă care reprezintă profitul băncii. O parte din bani sunt însă investiți de bănci direct în obligațiuni de stat, pe perioade de timp de unul, trei, cinci sau zece ani, cu diferite dobânzi. Așa cum noi, persoanele fizice, putem plasa banii noștri în titluri de stat Fidelis sau Tezaur, la fel pot face și băncile comerciale. După cum am explicat în unele ediții anterioare, obligațiunile de stat sunt printre cele mai sigure investiții, deoarece invertitorului îi este garantată investiția inițială și o anumită dobândă la împlinirea perioadei de maturitate a obligațiunii. Și atunci, de unde problema recentă de lichiditate a sistemului bancar? Lucrurile devin mai complicate atunci când piața obligațiunilor este pusă sub presiune de nevoia de bani lichizi a clienților și de creșterea dobânzilor.
Haideți să luăm următorul exemplu: o bancă ipotetică primește de la clienții săi 10 milioane de lei, sub formă de depozite. Pasul următor pe care banca îl face este să investească această sumă în diferite proporții, atât în împrumuturi oferite persoanelor fizice sau companiilor cât și în obligațiuni. Atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade iar investiția făcută inițial de bancă în obligațiuni valorează mai puțin. Obligațiunile mai vechi, emise când dobânzile erau mici, sunt mult mai puțin atractive și mult mai scumpe decât obligațiunile emise recent, mai ieftine și cu dobânzi mai mari. Dacă banca a achiziționat obligațiuni în urmă cu 3 ani, valoarea de piață a respectivelor obligațiuni este mai mică decât suma investită inițial. Practic, banca se confruntă cu o pierdere nerealizată. Atâta timp cât banca nu se confruntă cu cereri alarmate de retrageri de bani, modul de funcționare al băncii nu întâmpină nici o problemă. Dificultățile avute de băncile americane au fost mai degrabă cauzate de panica generată în piață de o serie de investitori și deponenți care au dorit retragerea imediată a unor sume mari de bani, această panică propagându-se extrem de repede și printre alți investitori. În fața unui astfel de scenariu, pierderile nerealizate devin pierderi pe care banca trebuie să le suporte prin vânzarea de obligațiuni la prețuri mici, pentru a putea returna banii din depozite.
Este ceea ce s-a întâmplat cu Silicon Valley Bank, pe care autoritățile de reglementare americane au pus sechestru pe 10 martie și pe care investitorii au văzut-o imediat ca pe un posibil prevestitor al unor probleme similare la alte bănci.
Vestea bună este că băncile europene și implicit băncile românești sunt mult mai strict reglementate decât băncile americane iar cele două bănci despre care s-a vorbit extrem de des în ultimele săptămâni, Silicon Valley și Signature sunt două bănci regionale care aveau ca deponenți atât companii tehnologice cât și investitori cu apetit ridicat la risc.
Este posibilă o criză similară în România? Continuăm discuția pe grupul de Facebook Investește Inteligent. Portofoliu de Investitor și pe Financiaria.ro, acolo unde îți spun și suma până la care depozitele tale bancare sunt garantate de stat.
Până data viitoare, să fie cu folos și cu spor la investit !
Flavian-Cătălin Pah, consilier de investiții
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
