Radio Cluj… la modă: Croitoresele de la Auschwitz – o carte cutremurătoare (partea I)

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 30 martie 2023, 06:00 / actualizat: 30 martie 2023, 8:08

Fete foarte tinere, având pregătirea și abilitățile specifice croitoriei, din diferite colțuri ale Slovaciei, Cehiei, Ungariei, și chiar și Transilvaniei se văd adunate într-un salon de couture ce a funcționat la Auschwitz-Birkenau, în vecinătatea camerelor de gazare.
Oricât de suprarealistă ar putea părea imaginea unei așa zise frivolități – aceea a modei – alăturată tragismului real al Auschwitz-ului, cu pierderile de vieți cotidiene în condiții de maximă duritate – ea se conturează pe măsură ce citești cartea, cu lacrimile în ochi, dacă ești ușor mai emoțional.
Multe dintre mărturiile din carte au fost culese de autoare din gura unei supraviețuitoare – Bracha Berkovic Kohut, care acum nu mai trăiește dar care a apucat să-și spună la timp povestea.

Odată cu persecutarea evreilor și deportarea lor, multe dintre afaceri au fost închise iar altele preluate de nemți, care s-au văzut puși brusc în situația de a schimba avantajul aparent al furtului unui business, pe acela al dezavantajului de-a nu putea gestiona o afacere la care nu se pricepeau.
Se știe că evreii erau meșteri pricepuți în multe domenii, iar aceste talente au fost magistral folosite de naziști în lagăr, unde lozinca Arbeit macht frei, ce te întâmpină și azi, la intrarea în lagăr pare expresia cea mai cinică în contextul unei presupuse libertăți a celor torturați acolo.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dar, e adevărat – dacă erai tânăr, aveai o meserie, aveai relații – sistemul funcționa foarte bine chiar și acolo – puteai fi distribuit în grupuri – komando – însărcinate cu diferite treburi ce contribuiau fie la parvenirea naziștilor – cele mai multe dintre cazuri – fie la administrarea lagărului.

Salonul de modă de la Auschwitz a fost creat de Hedwig Hoss, soția lui Rudolph Hoss, sinistrul comandant al lagărului, foarte pasionată de haine, modă și couture.
Totul a început cu femeia-evreică – de bună seamă care îi modifica și cosea, într-o primă fază – lucruri trebuincioase pentru casă – nimeni alta decât Marta Fuchs, ce avea să devină șefa atelierului de croitorie de la Auschwitz, o femeie harnică, competentă, plină de compasiune prin intermediul căreia s-au salvat multe vieți și care a făcut parte din mișcarea de rezistență de la Auschwitz.

Avea să-și aleagă singură echipa de lucrătoare, nu doar după abilitățile lor de croitorese ci și după informațiile care îi ajungeau la ureche, în care situațiile de boală sau de neputințe ale unor eventuale candidate erau decisive pentru alegerea lor în cadrul atelierului.
Pe de altă parte, oricât de șocantă ar părea astăzi o astfel de inițiativă, trebuie să ținem seama de faptul indiscutabil că HAINA în orice formă s-ar prezenta ea ține de o anume formă a decenței – expresia concretă a unei demnități umane, de care prizonierii de la Auschwitz au fost văduviți chiar din primele minute ale încarcerării.
Să fii tunsă sau tuns, despuiat, împotriva voinței tale, așezat în rânduri umilitoare cu alții de-ai tăi, așteptând nu se știe exact ce, cu perspectiva unei morți iminente în față – sunt situații evidente în care HAINA și aparența își pierd conotația superficială, cea pe care o putem acorda zilnic din comoditatea căminelor noastre – și devin expresia unei demnități umane – aceea pierdută iremediabil de deținuții de la Auschwitz.

Cum s-au legat viețile acestor fete, cum în mizeria umană cea mai cruntă exista loc pentru râsete, speranță și cântec vom devoala săptămâna viitoare.

Călina Langa, fashion designer

Imaginile sun fotocopii după pagini vechi din reviste de modă din anii 40, arhivă personală și cartea Croitoresele de la Auschwitz, Bookzone, 2021

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.