Ziua Internaţională a Păsărilor…păcălite
Foto: Pixabay
1 aprilie, Ziua Internaţională a Păsărilor.
Articol editat de cristina.rusu, 1 aprilie 2023, 06:00 / actualizat: 1 aprilie 2023, 8:08
Foto: Pixabay
Articol editat de cristina.rusu, 1 aprilie 2023, 06:00 / actualizat: 1 aprilie 2023, 8:08
Societatea Ornitologică Română (SOR) sărbătorește, în data de 1 aprilie, 30 de ani de organizare a evenimentului Ziua Păsărilor în natură.
Ca în fiecare an, oamenii sunt chemați să iasă în aer liber și să se bucure de spectacolul migrației de primăvară.
Începând cu 1994, Societatea Ornitologică Română a introdus în calendarul evenimentelor sale ziua de 1 aprilie ca Ziua Păsărilor, care era sărbătorită încă din perioada interbelică, în principal în școli.
Nu doar la distanțe mari, ci este de ajuns să ieșim în parcul din apropiere, sau să facem o plimbare prin pădure, pentru a ne bucura de trilurile pițigoilor, mierlelor, florinților, sturzilor cântători sau ale cintezelor, transmit reprezentanții SOR.
Cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor ne încântă şi inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, oxigenează aerul şi contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracţii turistice sprijină economia. În plus, ne dau şi nenumărate lecţii de viaţă.
Cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului este Ziua Internaţională a Păsărilor, sărbătorită în 1 aprilie încă din anul 1906, şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care promovează principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei.
Persoanele care doresc să participe la activități de observare și identificare a păsărilor o pot face în zone specifice, precum râuri, lacuri naturale sau de acumulare, mlaștini și păduri.
Iată câteva recomandări concrete:
Transilvania – Sânpaul, Iernut, Cipău, Zona Zau de Câmpie – Tăureni,
Banat-Crișana – Lunca Turului, Aleșd, Cefa, Lunca Mureșului, Satchinez.
În ceea ce privește Capitala, Parcul Natural Văcărești rămâne în continuare cel mai bun loc de „birdwatching”, conform observațiilor realizate de membrii SOR în cadrul proiectului Atlasul Păsărilor din București. Dar și în parcurile Herăstrău sau Tineretului sau pe Lacul Morii se pot observa numeroase specii.
În lume trăiesc peste 10.000 de specii de păsări şi 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a acestora.
Păsările ne fac plăcere şi observarea sau ascultarea cântecului lor ne inspiră, dar ele sunt şi componente esenţiale ale ecosistemelor, păduri sau zone maritime, care ne asigura hrană, medicamente sau materii prime.
Păsările contribuie la stabilitatea climei, oxigenează aerul, transformă poluanţii în nutrienţi şi deoarece se află în vârful lanţului trofic, sunt un adevărat indicator al stării generale a biodiversităţii. Dacă ele încep să dispară, mediul se află în pericol şi trebuie să acţionăm.
Convenţia internaţionale pentru apărarea păsărilor, adoptată în 1 aprilie 1906, a fost unul din primele documente internaţionale privind protecţia mediului, iar Ziua Internaţională a Păsărilor este marcată anual la 1 aprilie, în cadrul programului UNESCO sub titulatura „Omul şi biosfera”.
În prezent, pe teritoriul ţărilor Uniunii Europene trăiesc 500 de specii de păsări sălbatice şi sunt 5.000 de arii cu protecţie specială care fac parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, iar în urma acţiunilor ecologiştilor şi voluntarilor, lopătarul, codalbul şi vulturul imperial spaniol au acum un viitor mult mai bun.
În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii.
Păsările – cele mai desăvârşite dintre toate fiinţele zburătoare – îşi fac apariţia odată cu omul, pretutindeni unde acesta se stabileşte.
Se spune că dacă păsările zboară cât mai sus pe cer, vremea va fi frumoasă, însă, în cazul în care acestea zboară aproape de sol e semn că vremea se înrăutăţeşte;
Proporţional cu dimensiunile ei, o pasăre are nevoie de mai multă mâncare decât un bebeluş sau o pisică;
Albatroşii pot să doarmă în timp ce zboară cu viteze de până la 40 de kilometri pe oră;
Prima pasăre domesticită a fost gâscă;
Măcăitul raţei nu are ecou şi acesta este un fapt pe care nici cercetătorii nu-l pot explica;
Lebăda sălbatică din Islanda are un cântec excepţional şi plin de forţă şi muzicalitate. Ea este singura pasăre din neamul lebedelor, gâştelor şi raţelor sălbatice înzestrată cu acest talent;
Potârnichea trăieşte în perechi, bărbătşul fiind credincios soţiei;
Bufniţele îşi răsucesc capul aproape circular, întrucât nu-şi pot mişca ochii. Ochii lor nu sunt rotunzi, ci tubulari;
Pasărea-liră este un adevărat fenomen al naturii, este o imitatoare neîntrecută şi poate reproduce lătratul câinelui, hohote de râs, ţipete de copii şi cântecele altor păsări;
Pasărea-călugăr, mare cât un cocostârc, îşi face un un cuib înalt de 1m şi în diametru de 2m;
Pescăruşul albastru este cea mai răbdătoare pasăre din ţara noastră, stă ore în sir la pândă cu privirea ţintă pe luciul apei, iar dacă nu prinde peştişorul din prima încercare se ia după el, înot, servindu-se de aripi ca de lopeţi.
Pupăza este o pasăre ce poate fi domesticită uşor, ca şi papagalul;
Păsările adulte care trăiesc în colonii iau apărarea tuturor puilor;
Pinguini îşi cresc puii în adevărate grădiniţe, sub supravegherea adulţilor;
Fiecare specie are drumul ei de migraţie, dar toate formează o reţea complicată de linii curbe care pleacă din nord, se apropie între ele, se întretaie şi se opresc acolo unde sunt condiţii bune de trecere şi de hrană;
Redacția/ TVR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor (Oradea Heritage) pregătește, în perioada 11–18 aprilie, o suită de...
Traficul rutier pe DN 18 prin Pasurile montane Gutâi (900 de metri altitudine) şi Prislop (1.400 de metri altitudine) se desfăşoară în...
Frigul din această săptămână a avut un impact semnificativ asupra culturilor agricole din țară – cei mai afectaţi fiind pomii...
Joi, 10 aprilie, pompierii militari bihoreni au fost solicitați să intervină în mai multe locații pentru a preveni și limita efectele negative...