Romano-catolicii și protestanții din întreaga lume celebrează Paștile

Vinerea Mare sau Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici s-a oficiat Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.

Credincioşii au înconjurat biserica de trei ori. Sfântul Epitaf (o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Isus) a fost pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică a privegheat în rugăciune şi nu a oficiat, în cursul zilei, nicio slujbă.

În noaptea de sâmbătă spre duminică a avut loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale.

Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se rememorează trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

                                       Lumina cea Nouă

Celebrarea Vigiliei Pascale a început cu celebrarea Luminii, sfințirea focului – petrecută în curtea Basilicii Romano-Catolice de pe Șirul Canonicilor. Aici, Excelența Sa Bocskei Laszlo, episcopul romano-catolic de Oradea, a sfințit focul, de la care s-a luat lumina nouă și s-a aprins lumânarea pascală, care îl simbolizează pe Isus cel înviat din morți.

„Este Lumina Nouă, Lumina adevărată”, a spus episcopul romano-catolic. Ceremonia Învierii Domnului l-a avut ca invitat pe PSS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, vicarul Mihai Vătămănelu, dar și preoți, diaconi și ministranți.

Cu această lumină nouă, s-a intrat în biserica întunecată. Lumina a fost împărțită apoi de episcopi și preoți credincioșilor. După anunțarea Învierii Domnului, a urmat Liturghia Cuvântului.

Spre deosebire de alte celebrări, în această noapte Sfântă au fost citite câte cinci lecturi din Vechiul Testament, momente care au evocat planul lui Dumnezeu. Totodată, din Noul Testament a fost luată o lectură și s-a proclamat Evanghelia care descrie Învierea lui Isus – Evanghelia după Sfântul Luca. În acest timp corul și credincioșii au cântat „Gloria in excelsis Deo”, un imn de bucurie în Biserica Catolică. Tot atunci, au răsunat clopotele și a cântat orga, care au „tăcut” din Joia cea Mare.

Tot în noaptea de Înviere, a fost binecuvântată apa de Botez – semn al reînnoirii spirituale a tuturor celor ce sărbătoresc Sfintele Paști.

În acest context, au fost reînnoite și promisiunile făcute la botez, după care credincioșii au fost stropiți cu apă sfințită, gestul reprezentând un semn al reînnoirii pascale.

A IV-a parte a celebrării a fost de fapt Liturghia obișnuită: aducerea darurilor și oferirea acestora, prefacerea în Sfântul Trup și Sânge a lui Isus, cu rugăciunile specifice.

Ultima parte a celebrării a reprezentat-o procesiunea de Înviere, care a început la un altar lateral al Basilicii, unde este reprezentat mormântul sfânt. Aici, credincioșii au cântat un Psalm, după care preoții au dus Sfântul Sacrament pe altarul central. De aici, s-a pornit într-o procesiune în afara Basilicii. După procesiune, episcopii și preoții au binecuvântat coșurile cu mâncare de Paște.

Profunzimi

„ Să ieșim din rutina vieții noastre și, cu credință împrospătată și voință reînnoită, să ne așezăm la izvoarele speranței și bucuriei. Lumânarea pascală simbolizează acest izvor pentru noi: în Isus Cristos, care a biruit moartea pentru noi, a apărut lumina atât de necesară pentru creșterea noastră, căci izvorul tămăduitor al învierii nu va seca, dacă vom rămâne aproape de Isus. Iată de ce este atât de oportun să retrăim bogăţia credinţei noastre şi roadele ei în viaţa de creştin. Dincolo de aparențe, miracolul învierii ne conduce la profunzimi, acolo unde prin credință putem ajunge la cunoașterea Dumnezeului cel viu. În acest an, de Sărbătoarea Paștelui, când lumea se confruntă cu atâtea încercări, trebuie să ne apropiem unii de alții cu o o astfel de credință, plină de viață și orientată spre viitor. Într-o lume întunecată, trebuie să-L căutăm pe Cel Înviat și să-L oferim pe Cristos unul altuia.