Prima pagină » Diverse » De ce-au decis cei de la NASA să drogheze păianjeni?
De ce-au decis cei de la NASA să drogheze păianjeni?
Foto: Ralphs_Fotos/ Pixabay
Teama de păianjeni e printre cele mai răspândite fobii din lume. Nu şi la NASA, unde încă de la început au arătat interes pentru ei.
Articol editat de cristina.rusu,
10 aprilie 2023, 06:00 / actualizat: 10 aprilie 2023, 13:33
Teama de păianjeni e printre cele mai răspândite fobii din lume. Nu şi la NASA, unde încă de la început au arătat interes pentru ei.
Doi păianjeni au fost luaţi pe staţia spaţială Skylab, să se vadă dacă se mai descurcă să-şi ţeasă pânza în lipsa gravitaţiei. La început au fost confuzi în chestiunea unde e sus şi unde e jos, dar după un timp s-au adaptat: au început să se ia după sursele de lumină. Mai târziu le-a venit o altă idee ciudată celor de la NASA, pe care au pus-o în practică la centrul spaţial Marshall din Alabama: voiau să ştie dacă păianjenii mai sunt la fel de siguri pe ei atunci când sunt drogaţi. Dar ce legătură are asta cu spaţiul? Ori pur şi simplu s-a născut ideea la o petrecere NASA scăpată de sub control?
Ne întoarcem în timp până în 1948, când doi zoologi din Tübingen voiau să filmeze cum ţes păianjenii. Au instalat o cameră şi au aşteptat: degeaba, pentru că păianjenii voiau să ţeasă doar noaptea, între orele 2 şi 5. La sfatul unui prieten farmacist, cei doi au încercat marijuana şi mescalina pe păianjeni: care nu au devenit mai activi, dar în mod ciudat, forma pânzei li se modifica în funcţie de drogul consumat. După asta, cercetătorii au devenit interesaţi de păianjeni pentru că, fiind oarecum organisme mai simple decât oamenii, e mai uşor de testat pe ei efectul diferitelor substanţe.
Păianjenii drogaţi nu au o legătură directă cu spaţiul, pe de altă parte e de înţeles că NASA vrea să afle efectul diferitelor toxine asupra sistemului nervos: într-un mediu strict limitat cum e o navetă spaţială sau o staţie, ei trebuie să ştie cum se vor manifesta astronauţii. Păianjenii sunt o alternativă cu buget redus pentru testare; apoi în privinţa lor nu s-au ridicat până acum aceleaşi considerente etice ca în cazul vertebratelor. Aşa că NASA a repetat experimentul în 1995: păianjenii au fost drogaţi pe rând cu marijuana, amfetamine, somnifere, LSD şi cofeină, pentru a se vedea cum îşi ţes pânza.
Să nu desconsiderăm pânza de păianjen, care e printre cele mai interesante creaţii din lumea animală. Rezistenţa firelor subţiri se apropie de cea a oţelului, fiind însă mult mai elastice. O pânză de păianjen poate să stocheze o mare cantitate de energie, iar cercetătorii homo sapiens n-au reuşit încă să producă un material asemănător.
Şi acum să vedem ce rezultate au avut de la droguri:
– De la marijuana, păianjenii au devenit mai reţinuţi: se ocupau doar de firele esenţiale, ca şi cum la jumătatea drumului şi-ar fi pierdut cheful.
– De la LSD, au fost foarte concentraţi: au produs o pânză frumoasă şi minimalistă, păcat că au uitat de firele transversale.
– De la amfetamine au ţesut repede şi dezorganizat, producând un rezultat de tip „lasă, mă, că merge-aşa”.
– Nicio surpriză în reacţia la somnifere, ţesătorii probabil că au aţipit după primele fire.
– Interesantă reacţia la cofeină: se pare că sub influenţa ei păianjenii pot doar să producă fire la întâmplare, fără vreo motivaţie.
Cu cât mai deformată e pânza, cu atât e mai toxică substanţa ingerată, au concluzionat cei de la NASA. Nu au făcut nicio corelaţie cu reacţiile umane la droguri, totuşi rezultatul dezastruos al cofeinei dă de gândit, mai ales că e printre cele mai studiate substanţe, ale cărei efecte pozitive le detaliază zeci de studii. Şi atunci se ridică întrebarea: pentru noi cofeina e un stimulant, dar oare are efecte negative asupra creierului pe care încă nu le cunoaştem? Ca în multe cazuri, diavolul e şi aici în detalii: se poate ca în condiţii de laborator cei de la NASA să fi supradozat păianjenii cu cofeină; ori ştim şi noi că de la consumul de peste 4 ceşti de cafea pe zi devenim agitaţi şi indispuşi.