De ce vopsim ouă de Paști?
Cu mult înainte de Hristos, oul a fost considerat prototipul Universului însuși. Însăși forma ovală a oului a simbolizat un miracol pentru greci.
Articol editat de cristina.rusu, 13 aprilie 2023, 09:47
Obiceiul vopsirii ouălor este asociat cu numele Împăratului roman Marcus Aurelius. Se crede că în ziua nașterii lui, una dintre găinile mamei sale a făcut un ou marcat cu puncte roșii. Acest lucru a fost interpretat ca un semn că viitorul împărat s-a născut.
De-a lungul timpului, a devenit un obicei ca romanii să-și trimită reciproc ouă colorate în semn de salut.
Există mai multe motive pentru care ortodocșii vopsesc ouăle în roșu de Paște. Există o versiune că acest lucru se face deoarece la sărbătorile de Paști oul este vopsit cu sângele lui Hristos.
O altă legendă spune că, după moartea lui Hristos, șapte evrei s-au reunit la un praznic. Pe masă, printre alte feluri de mâncare, era pui prăjit și ouă fierte. Unul dintre oaspeți, amintindu-și de Hristos, a spus că el va învia a treia zi, la care proprietarul casei a răspuns că asta se va întâmpla doar dacă găina de pe masă prinde viață și ouăle se înroșesc. În același moment găina a prins viață și ouăle s-au înroșit.
Versiunea cea mai răspândită este însă că, după învierea lui Hristos, urmașii săi s-au împrăștiat în diferite țări, anunțând peste tot vestea că Hristos a biruit moartea.
Și Maria Magdalena a venit cu acest mesaj către însuși Împăratul roman Tiberius. În dar pentru împărat, Maria a lăsat un ou ca simbol al învierii lui Hristos. Totuși, împăratul s-a îndoit de acest fapt și a spus că, așa cum un ou nu devine roșu, fiind alb, așa nici morții nu învie. Oul a devenit imediat roșu. Prin urmare, în ciuda faptului că ouăle sunt vopsite în diferite culori, culoarea roșie, culoarea vieții și a victoriei, este considerată o culoare tradițională.
Există o altă explicație pentru obiceiul de a vopsi ouăle. Susținătorii acestuia spun că, din moment ce ouăle nu pot fi mâncate în timpul Postului Mare de patruzeci de zile și este imposibil de explicat acest lucru găinilor ouătoare, în timpul postului s-a acumulat o cantitate imensă de ouă care nu puteau fi consumate imediat. Pentru a nu dispărea, erau fierte, iar pentru a nu fi confundate cu cele nefierte, se vopseau cu coloranți naturali, în special cu ceapă, care le dădea o culoare roșu închis. Cu trecerea timpului, acesta devine un ritual de praznic.
Pe timpuri, în noaptea de Paști, de îndată ce băteau clopotele, se aprindeau focuri în toate satele. În apropierea bisericilor erau aprinse focuri de tabără, felinarele erau aprinse, atârnate cu o zi înainte, iar gudronul era aprins pe dealuri. Cărbunii rămași de la acest foc aprins erau adunați și pusi sub acoperiș – pentru a proteja casa de foc și fulgere. În multe locuri se obișnuia să se tragă focuri de arme, înainte și după începerea slujbei de Paște. Această tradiție era deosebit de răspândită în rândul vânătorilor – se credea că în acest mod nu numai că își vor asigura o vânătoare de succes pentru întregul an, ci vor ucide și diavolul. De asemenea, „a trage înseamnă a-l întâlni pe Hristos”.
Ce faci cu primul ou de Paște? Primul ou care se colorează este roșu. Primul ou este pus lângă icoana Maicii Domnului. Rămâne acolo până anul viitor. Tradiția spune că dacă oul din anul precedent este întreg și complet, înseamnă sănătate și bunăstare în acea casă. De Paști, oamenii iau câte un ou în mână și printr-un „salut” simbolic, oul este schimbat cu cel al celeilalte persoane și se spune: „Hristos a Înviat”.(www.actualno.com)
RADOR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
