”Statu’ la vase în Lunea Paștelui” [FOTO]

Fiecare din aceste tinere cupluri vin la biserică în Lunea Paștelui îmbrăcați în portul popular șugăjan, iar bărbaţii poartă la brâu un fluier.

Articol editat de Alina Vingan, 17 aprilie 2023, 00:00

După ce sunt gata echipați tinerii, în drumul lor spre biserică, trec de la unul la altul. Tot drumul până la biserică este presărat de râsul lor, de glume, snoave și ghicitori.

Pe durata întregului drum tinerii atrag privirile prin ținuta și veselia lor, fiind întâmpinați de ceilalți membrii ai comunității sau de simpli trecători aflați în tranzit prin Șugag, cu urări de bine și cu urări de longevitate în cuplu.

În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din Lunea Paștelui, tradiția cere ca tinerii căsătoriți în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii unde la finalul slujbei din biserică, preotul le va da binecuvântarea pentru viața de familie în care tocmai au intrat. Este un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăși starea de bine și de mulțumire din sânul familiei.

Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui,, fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință dar ținând cu sfințenie cont de ritualul sărbătorii.

În pregătirea mesei din curtea bisericii cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor. În mediul rural nașii joacă un rol foarte important în viața noului cuplu, ei fiind considerați părinții spirituali ai noului cuplu (Vasile Duvlea, Căminul Cultural Şugag).

Masa este pregătită de tânăra nevastă înainte de începerea slujbei din biserică ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru, respectiv pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat.

Fiecare nevastă se străduiește ca țesăturile ei să fie cele mai frumoase. Sunt folosite modele din zonă, de regulă cu alb și negru, dar în ultimii ani au pătruns și modele aduse din alte regiuni. Fețele de masă sunt așezate în trepte pentru a putea fi văzute mai bine și pentru a fi cât mai apreciată măiestria tinerei neveste.
Marginea feței de masă este tivită cu dantelă făcută în casă la care, la fel, femeia se străduiește să-și arate cât mai bine măiestria și hărnicia. După ce sunt așezate cu mare grijă fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare.
În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu. Colacul cel mare este asemănător ,,pupezei,, folosite în ritualul de nuntă de pe Valea Sebeșului, această ,,pupăză,, fiind colacul adus de nași ca dar de nuntă. După aranjarea mesei, tinerele neveste așează un adevărat festin culinar specific sărbătorii de Paști, respectiv cozonaci, ouă roșii, prăjituri, vin, țuică dulce, preparate care mai de care mai gustoase. (prof. Daniela Floroian, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba Iulia).

La sfârșitul slujbei religioase din biserică, întreaga comunitate de creștini prezentă la slujbă se deplasează în curtea bisericii unde tinerii vor primi binecuvântarea preoților pentru un trai îndelungat, îmbelșugat și fericit.

După slujba de binecuvântare rudele și prietenii sosiți în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi și închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii.

De asemenea, cei sosiți fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi, zona fiind una pastorală, păstoritul oilor fiind aici principala ocupație.

Alaiul celor care oferă daruri începe după datină cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr și la schimb tânăra familie îi oferă nașului colacul cel mare din mijlocul mesei (pupăza).

Ciubărul era pe timpuri confecționat de naș dar astăzi el este cumpărat și trebuie să fie nou și frumos încrustat și de asemenea este împodobit cu verdeață, verdeața însemnând reînvierea naturii, respectiv cruditatea tinerei familii ce-l primește în dar.

Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

„Statu’ la vase” în Lunea Paştilor, rămâne un obicei al familiei ce se mai practică azi doar în comuna Şugag din judeţul Alba. Dacă în unele zone din România ritualurile locului s-au risipit în timp, la Şugag, pe Valea Frumoasei cum a numit-o Mihail Sadoveanu, nu există nici un motiv de îngrijorare în acest sens.

Cezar Firu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.