Libertatea presei şi calitatea informaţiei sunt afectate, la nivel mondial, de dezinformare şi propagarea ştirilor false prezentate ca adevărate, prin intermediul internetului şi a noilor tehnologii.
Articol editat de Andrei Cretoiu,
3 mai 2023, 11:33 / actualizat: 3 mai 2023, 12:53
UPDATE: ora 12.30
Libertatea presei şi calitatea informaţiei sunt afectate, la nivel mondial, de dezinformare şi propagarea ştirilor false prezentate ca adevărate, prin intermediul internetului şi a noilor tehnologii.
Avertismentul a venit de la organizaţia internaţională „Reporteri fără frontiere”, în raportul său anual, dat publicităţii în fiecare an pe 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei.
Relatează de la Paris, Daniela Coman:
Propaganda politică, manipulările economice, conținuturile false generate de inteligența artificială, într-un cuvânt dezinformare a publicului este prezentată în raport drept amenințarea majoră la adresa libertății presei în lume. Noile tehnologii permit difuzarea știrilor false, amplificarea zvonurilor și propaganda mincinoasă la un nivel atât de înalt, neatins niciodată în trecut. O îngrijorare la fel de mare o reprezintă capacitatea unor state de a se folosi de tehnologie pentru a-și impune propaganda. Față de anul trecut, clasamentul nu s-a schimbat foarte mult. De cea mai mare libertate se bucură în continuare presa din Norvegia, iar pe ultimul loc se află tot Coreea de Nord. România a urcat trei trepte. De pe locul 56, se află acum pe 53 din cele 180 de țări evaluate. Peisajul mediatic din țara noastră este descris drept divers și relativ pluralist, un teren fertil pentru anchete percutante de interes public.
Cu toate acestea, lipsa de transparență în finanțare a mass-media, în special din fonduri publice, precum și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea publicului în presă, potrivit raportului anual al organizației Reporteri fără Frontiere.
……………………………………………………………………………………………………
De Ziua Mondială a Libertăţii Presei, marcată miercuri, 3 mai, Consiliul Europei afirmă că statele membre trebuie să elaboreze, de urgenţă, planuri naţionale de acţiune pentru siguranţa jurnaliştilor, care se confruntă din ce în ce mai des cu presiuni nejustificate, intimidări, violenţe şi alte forme de ingerinţă în activitatea lor.
Situaţia presei din România nu este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri, afirma, recent, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
De la organizația Active Watch, care militează pentru comunicarea liberă și apărarea jurnaliștilor, președinta Liana Ganea apreciază că România e codașă în Europa la garantarea libertății și siguranței presei:
Una dintre probleme este cea privitoare la siguranța jurnaliștilor. Vă dau un exemplu aveți la Timișoara un jurnalist, amenințat cu moartea până acolo încât aproape că ar fi putut să aibă de suferit fizic, Dragoș Bota de la Press Alert. Anul trecut am mai avut o condamnare definitivă referitoare la un jurnalist, respectiv Emilia Șercan, care a fost amenințată și șantajată.
Un raport pe care noi îl publicăm de Ziua Libertății Presei vorbește despre prestația televiziunilor de știri și despre ineficiența Consiliului Național al Audiovizualului în sancționarea derapajelor care au loc pe astfel de televiziuni.