Prima pagină » Diverse » Fetele radiului: au salvat mii de vieţi, dar lumea le-a uitat
Fetele radiului: au salvat mii de vieţi, dar lumea le-a uitat
Foto: wikipedia
Acum 100 de ani, o boală ciudată şi-a făcut apariţia printre muncitorii din America. Afecta fete tinere, fără vreun istoric medical îngrijorător, care ajungeau la spital cu anemie, tumori şi necroză în ţesuturile maxilarului. În afară de simptome, fetele aveau un lucru în comun: lucrau ca vopsitoare în fabricile Radium Corporation.
Articol editat de cristina.rusu,
6 mai 2023, 06:00 / actualizat: 6 mai 2023, 8:35
Acum 100 de ani, o boală ciudată şi-a făcut apariţia printre muncitorii din America. Afecta fete tinere, fără vreun istoric medical îngrijorător, care ajungeau la spital cu anemie, tumori şi necroză în ţesuturile maxilarului. În afară de simptome, fetele aveau un lucru în comun: lucrau ca vopsitoare în fabricile Radium Corporation.
Fetele erau angajate pentru a vopsi cadrane de ceasuri şi piese pentru vapoare sau pentru avioane cu o vopsea specială, reflectorizantă, care conţinea radiu. Erau numite în glumă fete fantomă, pentru că la sfârşitul schimbului străluceau şi ele în întuneric. Multora din ele le-a plăcut această idee: mergeau la muncă în cele mai bune haine şi îşi aplicau vopseaua pe unghii, ca seara, când ieşeau în oraş, să-şi impresioneze iubiţii. Nu ştiau că prin asta îşi semnează condamnarea la moarte.
Radiul, o minune
Radiul a fost descoperit în 1898 de Marie şi Pierre Curie. A fost abia al treilea element radioactiv de care se ştia şi în curând şi-au dat seama că radiaţia pe care o emite distruge celulele vii. Medicii au început să-l folosească pentru a trata tumorile, iar opinia publică a auzit de el iniţial ca de un tratament miraculos împotriva cancerului. De aici a fost doar un pas să se creadă că, dacă e bun pentru a trata cancerul, sigur trebuie să fie super sănătos: radiul a fost folosit ca ingredient în pasta de dinţi, în crema pentru faţă, în băuturi, chiar şi în jucării. Astăzi ştim că e o idee proastă să te joci cu radiul: asta e însă înţelepciunea de pe urmă, pentru că acum 100 de ani încă nu i se cunoşteau efectele mai sinistre. Radiul era atât de popular încât era falsificat: adică unele firme spuneau de produsele lor că au radiu chiar dacă nici vorbă nu era de aşa ceva. O băutură la modă a elitei era un fel de energizant numit Raditor: abia cazul unui afacerist pe nume Eben Pyers, care băuse în fiecare zi câte-o sticlă de parcă ar fi fost musai şi a cărui sănătate era atât de degradată că nu putea să apară în faţa tribunalului, a adus interzicerea căutatei băuturi.
Vopseaua radioactivă
În 1917 Statele Unite au intrat în Primul Război Mondial, iar în curând s-a descoperit cât de util poate fi radiul în scopuri militare. Putea fi amestecat pentru a crea o vopsea reflectorizantă, aplicată apoi pe ceasuri, ca soldaţii să vadă ora pe întuneric, sau pe piesele navelor ori a avioanelor. Pentru asta era nevoie de muncitori mulţi, iar fetele tinere erau numai bune pentru genul acesta de treabă migăloasă. Era considerat un job bun pe atunci: salariul era de 3 ori mai mare ca în alte fabrici, iar competenţele nu erau greu de învăţat, trebuia doar răbdare şi atenţie. Era nevoie de o pensulă foarte fină, cu care să se poată aplica vopseaua cu mare precizie. Ori pentru a păstra pensula umedă, exista o tehnică: fetele lingeau din când în când pensula. Tehnica se răspândise atât de tare că le era deja recomandată fetelor aflate în pregătire; iar dacă cineva se îndoia de siguranţa ei, i se spunea că radiul e perfect inofensiv.
În anumite privinţe, radiul se comportă precum calciul: se integrează în oase. Dar în loc să le întărească, le distruge cu necroză şi cancer. La cantitatea folosită în vopseaua reflectorizantă efectele au rămas ani de zile neobservate; şi, după cum am spus, chiar era un job popular, la începutul anilor ’20 în jur de 2000 de fete lucrau pentru Radium Corporation. În 2-3 ani însă muncitoarele se plângeau deja de simptome asemănătoare: aveau dureri de cap şi de picioare, le erau afectaţi dinţii. În 1922 o fată pe nume Mollie Maggia, în vârstă de 21 de ani, s-a îmbolnăvit atât de rău că a trebuit să plece din fabrică. Tânăra ajunsese la dentist cu câteva luni în urmă şi-şi pierduse 2 dinţi, dar rănile nu s-au vindecat, iar în locul lor au apărut ulceraţii urâte. În final Mollie şi-a pierdut toţi dinţii şi nu putea să meargă; într-una din ultimele ei vizite la doctor, medicul i-a atins uşor maxilarul, iar acesta efectiv s-a desfăcut. Mollie a murit la scurt timp după asta, iar medicii au identificat sifilisul ca fiind cauza morţii; în curând însă şi alte muncitoare au manifestat simptome asemănătoare.
Încă 2 ani şi-a continuat Radium Corporation activitatea, făcând tot ce se putea pentru a muşamaliza îmbolnăvirile şi decesele. Zvonurile au fost însă de neoprit, iar în 1924, când firma a declanşat în sfârşit o investigaţie internă, abia de-şi mai găsea mână de lucru. Au angajat un expert, care a identificat clar o corelaţie între radiu şi boli, dar firma nu a fost mulţumită de rezultat; s-a găsit un alt expert care, în schimbul unei sume consistente, a pretins că nu există nicio corelaţie, iar firma a putut să anunţe victorioasă rezultatul investigaţiei printr-un comunicat. Puteau să spună că muncitorii bolnavi mint, că încearcă doar să obţină ilicit bani pentru a-şi acoperi problemele medicale.
Asta a mers până în 1925, când un medic legist a identificat în oasele fetelor decedate semnele toxicităţii cu radiu: erau încă în viaţă când radiul efectiv le găurea oasele, ceea ce le cauza moartea în chinuri. Firma a încercat să discrediteze studiul, dar opinia publică tot mai contrară – plus moartea în aceleaşi condiţii a unor muncitori bărbaţi – nu a mai putut fi neglijată. Fetele radiului au vrut să dea firma în judecată, dar până când au găsit un avocat care să le reprezinte, sănătatea lor se degradase atât de mult că nu mai puteau umbla prin tribunale. Pentru ele măcinarea lentă a morii justiţiei a fost un eşec; moştenirea fetelor radiului e însă aceea că a fost primul caz din istorie în care o firmă a fost condamnată pentru condiţiile de muncă pe care le oferă.
Procesele fetelor radiului au dus la înfiinţarea OSHA, instituţia americană care se ocupă de protecţia muncii; fetele radiului nu s-au putut salva pe ele însele, dar prin acţiunile lor au salvat ulterior viaţa şi sănătatea a mii de muncitori.
Andrea Nagy
Foto: wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.