”Ambulanța pentru monumente” este la o biserică din județul Cluj [AUDIO/ FOTO]

În prezent voluntarii din Sălaj se află în județul Cluj, la Păniceni, unde restaurează acoperișul vechii biserici.

Articol editat de cristina.rusu, 16 mai 2023, 15:56 / actualizat: 19 mai 2023, 11:10

Această prezentare necesită JavaScript.

Indiferența oamenilor și nu mă refer doar la societatea civilă, ci și la autoritățile de la toate nivelurile, este cel mai dureros aspect atunci când vine vorba despre clădiri vechi, în stare avansată de degradare și care se încăpățânează să reziste vremii și vremurilor.

Practic, prin proiectul “Ambulanța pentru Monumente” se realizează punerea în siguranță a patrimoniului cultural imobil. Acolo unde proprietarul oferă materialele de construcție necesare, „Ambulanța pentru monumente” acționează. Este, în multe cazuri, vorba despre monumente, edificii care au fost ridicate, cu multă pricepere și inteligență, ani buni în urmă și care merită o haină nouă. Și nu este doar despre clădiri, ci și despre voluntarii care lucrează în proiectul ”Ambulanța pentru Monumente” și care au o poveste demnă de dat mai departe.

”Ambulanța pentru Monumente” este un proiect inițiat în 2016 de către Asociația Monumentum și dezvoltat de către o serie de organizații existente sau nou create din domeniul patrimoniului, cu activitate independentă, în mai multe regiuni ale României

Proiectul, la nivel național, își propune să acționeze eficient prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps. Peste 600 de monumente istorice din România aflate în proprietate privată sau publică așteaptă salvarea de urgență și numărul lor crește îngrijorător.

În proiectul “Ambulanța pentru Monumente” sunt implicați activ voluntari, studenți la arhitectură, meșteri, specialiști din domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice.

Andreea Năprădean activează în cadrul Ambulanței pentru monumente Transilvania Sud, iar pentru că în județul Cluj încă nu există o astfel de formă de organizare, cei din Sălaj, salvează și clădirile vechi ale Clujului:

În prezent, în România există o rețea de nouă ambulanțe care coordonează proiectul în teritoriu, în zona de nord avem ambulanța pentru monumente Sălaj, ambulanță pentru monumente Bihor, proaspăt înființată, Ambulanța pentru Monumente Bistrița și Arad. La Cluj, deocamdată nu avem o filială, dar ne dorim tare mult înființarea uneia. Proiectul își propune punerea în siguranță a patrimoniului din România, organizând intervenții de punere în siguranță asupra monumentelor istorice. Voluntarii noștri sunt în mare parte studenți la facultățile de arhitectură din țară sau la facultăți conexe domeniului arhitecturii istorie, istoria arhitecturii, istoria artei, arheologi ș.a.m.d. și vin pe șantierele noastre pentru că văd în Ambulanța pentru Monumente o oportunitate mare de învățare. Vin pentru partea aceasta de networking, de conectare cu oameni din aceleași domenii sau domenii asemănătoare și rămân mai departe și își doresc să se implice în activități de coordonare.
Desigur, avem și voluntari care nu sunt neapărat din domeniu, care vin de la sute de kilometri distanță ca să dea o mână de ajutor. Până acum am intervenit asupra unei game variate de monumente. Am avut intervenții asupra unor biserici de lemn, conace, biserici fortificate, mori de apă. Una dintre cele mai provocatoare intervenții am avut-o anul trecut la Hoghilag, în județul Mureș, unde o provocare pentru noi a reprezentat înălțimea mare a bisericii, fapt care ne punea probleme la ridicarea țiglelor. O altă intervenție la care am avut dificultăți a fost intervenția de la cetățile dacice din Munții Orăștiei, de la Cetatea Costești. Acolo am realizat o structură de protecție deasupra unuia din turnuri și provocarea cea mare a fost transportul materialelor de la baza dealului până în cetatea propriu-zisă.
Voluntarii au fost nevoiți să urce în spate materiale necesare, scule, ș.a.m.d. iar la un moment dat am avut chiar pe cineva care venea cu doi cai și urca materialele, care erau foarte grele. Din punctul ăsta de vedere, cred că Costești a fost poate cea mai cea mai dificilă intervenție. Intervențiile de punere în siguranță pe care le organizăm au finanțare mixtă. O parte din banii necesari vin de la Ambulanță pentru Monumente, iar o altă parte importantă vine de la autoritățile locale și comunitatea. Ambulanță pentru Monumente are trei sponsori principali Profi, Dedeman și Princes Foundation, ei sunt partenerii noștri de câțiva ani și ne susțin în fiecare an. În comunitățile unde intervenim oamenii ne oferă mesele și cazarea necesară pentru meșteri și voluntari, iar autoritățile sau proprietarul ne oferă materialele de construcție. Deci intervențiile reprezintă un efort colectiv, atât al nostru cât și al comunităților în care intervenim și sigur suntem foarte recunoscători.
Avem și sponsori mai mici care ne susțin cu unelte sau cu echipamente de protecție și uneori organizăm chiar noi strângeri de fonduri acolo unde comunitatea sau proprietarul nu își permite să realizeze intervenția. Anul acesta am organizat, de exemplu, o strângere de fonduri pentru Cula Crăsnaru din Groșerea, intervenție realizată de Ambulanță pentru Monumente Oltenia și încă avem nevoie de o bună parte din sumă pentru realizarea intervenției. În prezent ne aflăm la intervenția de punere în siguranță a bisericii din Păniceni, județul Cluj. Intervenim asupra acoperișului, schimbăm învelitoarea de draniță cu învelitoare din șindrilă specifică locului. Am început intervenția pe 7 mai și prevăzută să se desfășoară până pe data de 28.
Pentru cea de-a 3-a săptămână încă avem nevoie de voluntari, așa că dacă sunt oameni interesați îi rugăm să ne scrie pe pagina de facebook Ambulanța pentru Monumente Transilvania Sud, iar noi îi vom ajuta să se înscrie dacă sunt doritori. Deja am încheiat prima săptămână de lucru și lucrările merg foarte bine. Comunitatea e foarte primitoare, există mai multe persoane de aici din sat care ne-au oferit casele lor, ne oferă mâncare, ne gătesc, ne-au adus apă, suc, plăcinte, gogoși care mai de care ne aduce ce poate. Intervenția a fost plănuită în urmă cu 2 ani. Atunci am început discuțiile, dar comunitatea își cumpărase o draniță care nu era specifică locului. Înțelegerea a fost ca dacă ei își fac rost de șindrilă specifică locului, între timp noi venim și o batem pe aceea.
Procesul a fost destul de lung, a durat 2 ani ca e să-și facă rost de șindrila necesară, dar în cele din urmă au reușit și iată-ne aici schimbând lați și bătând șindrilă pe biserica veche din sat. (Andreea Năprădean)