Cât de scump plătim datoria digitală [AUDIO]

***

Articol editat de cristina.rusu, 30 mai 2023, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:30

În cartea sa ”O lume fără e-mail”, profesorul american de informatică Cal Newport, de la Georgetown University, prezintă o statistică dezarmantă: numărul mediu de e-mailuri pe care fiecare dintre noi le primește și le trimite în fiecare zi a crescut în proporții uriașe, de la an la an.

În 2005, fiecare om care lucra într-un birou, folosind un computer, primea și trimitea, în medie, 50 de e-mailuri zilnic. În 2006, cifra a crescut la o medie de 69 zilnic, în 2011 ajunsese deja la 92 în fiecare zi, iar în 2019 utilizatorul obișnuit al unui calculator citea sau scria, zilnic, în medie, 126 de e-mailuri.

Calculați vă rog cam cât timp petrecea doar cu corespondența e-mail un angajat al lui 2019. Dacă picăm de acord că pentru a citi sau scrie un e-mail avem nevoie cam de trei minute, în medie, atunci cele 126 de e-mailuri cu care ne confruntam zi de zi în statisticile lui 2019 însemnau undeva la 378 de minute. Adică mai mult de șase ore. Concret, șase din cele opt ore oficiale de lucru ale unei zile par a fi consumate doar cu corespondența, adică mai ales vorbind cu alții, în scris, despre ce muncim, și nu muncind efectiv.

Credeți că numărul de e-mailuri cu care ne întâlnim zilnic, a scăzut din 2019 încoace? Sunteți foarte simpatici și optimiști, dar evident că vă înșelați. Numărul mesajelor pe care le scriem și le citim a crescut, odată cu pandemia, cu circa 45%, arată o statistică bazată pe un volum uriaș de date agregat în 2021 de Microsoft, folosind date din computerele tuturor utilizatorilor din lume ai acestui sistem de operare.

Și am discutat până acum doar despre e-mailuri. Și doar despre contul profesional, de serviciu Să ne aducem aminte că mai avem și adresă de e-mail personală, dar și diverse platforme de mesagerie precum Slack, Whatsapp sau Messenger, la care putem să adăugăm conturile de pe rețelele sociale, precum Linkedin sau Facebook, unde și acolo avem un serviciu de mesagerie, dar și comentarii și replici la postări.

Dacă mai adăugăm și platformele de dezbateri precum Reddit sau forumurile precum Quora și mai avem și un blog, un vlog, un canal de Youtube sau unul de Instagram unde oamenii ne lasă mesaje, comentarii sau întrebări, putem fi siguri că avem nevoie de mult mai mult decât 8 ore, doar pentru a vorbi cu ceilalți, strict pe teme profesionale. La finalul zilei de muncă de 8 ore, mulți rămânem cu frustrarea lucrurilor nefinalizate, deși oboseala este cronică, epuizarea este maximă, iar efortul intelectual depus în comunicare este unul uriaș.

Observăm astfel că, oricât de mult ne-am dedica muncii, parcă niciodată nu mai ajungem la final cu cerințele de comunicare digitală. Idealul unui inbox cu zero mesaje necitite este tot mai greu de atins și mulți au renunțat deja să își mai propună așa ceva, lăsând necitite mesajele care nu par urgente, pe principiul ”dacă azi nu arde, poate mâine nu mai e nevoie”. Ceea ce, surprinzător, generează și mai multă mesagerie fiindcă, nu-i așa, dacă un coleg nu îți răspunde, de multe ori consideri oportun să îi dai un nou mesaj, de reamintire.

Acest fenomen a primit numele de ”Datorie Digitală” – în engleză ”Digital Debt”. Este un concept inspirat din limbajul specific companiilor de software, unde există ”Datorie Tehnică”, în engleză ”Technical Debt”, care indică o serie de sarcini de documentare și actualizare a liniilor de cod software scrise de programatori, pe care inginerii uită sau nu au timp să le realizeze. Este ca atunci când un constructor realizează o clădire, dar nu mai are timp să deseneze și schițele care indică poziționarea și funcționalitățile instalațiilor, astfel că, după o vreme, este foarte greu să fie făcută mentenanța instalațiilor, în lipsa unei documentații.

Trăim vremuri în care cei mai mulți dintre noi ne luptăm, zi de zi, cu această nouă datorie. Datoria digitală. Bombardamentul de informație digitală la care suntem supuși zi de zi, asumându-ne un rol profesional, este tot mai mare și mai greu de administrat.

Cei mai înțelepți și mai curajoși dintre noi iau decizia de a se decupla intenționat de la rețelele online pentru mai multe ore, pentru a își asigura liniștea necesară muncii concentrate. Mai mult, ei alocă un timp bine delimitat pentru comunicare și nu au niciun fel de problemă în a lăsa un volum mare de mesaje fără răspuns, de vreme ce nu au timpul și resursele de energie pentru a face față unui volum atât de mare de informație.

Deseori riscantă și cu siguranță controversată, decizia tot mai multora dintre noi de a se extrage din vortexul interminabil și diabolic al comunicării online este singura măsură realistă pe care o putem lua, individual. Dar fenomenul nu poate avea o rezolvare durabilă, solidă și sănătoasă, prin decizii individuale.

De aceea, este absolut necesar ca organizațiile și managerii să analizeze fenomenul Datoriei Digitale a fiecăruia dintre membrii echipei și să ia decizii eficiente și curajoase care să restrângă volumul comunicării neproductive și să limiteze efectul toxic de epuizare mintală, anxietate și depresie pe care datoria Digitală îl are asupra celor mai mulți dintre noi.

***

Sunt Doru Șupeală și te invit să descoperi podcastul, newsletterele și articolele noastre, nu doar la radio, ci și online. Caută, ascultă, citește Hacking Work. Să ne re-auzim sănătoși, voioși și mintoși. Servus!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.