Reprezintă România pe banii lor, la Bienala de la Londra
Vatra Verde la Bienala de la Londra 2023
Artiștii români care au reprezentat țara noastră la Bienala de la Londra au fost nevoiți să se îndatoreze la bancă pentru a putea participa la eveniment, în condițiile în care, în 2020, în plină pandemie, pentru Bienala din Dubai, în 2020 a fost alocată o sumă de 5 milioane de euro pentru Pavilionul României.
Foto: Vatra Verde la Bienala de la Londra 2023
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
7 iunie 2023, 14:32 / actualizat: 7 iunie 2023, 16:38
Artiștii români care au reprezentat țara noastră la Bienala de la Londra au fost nevoiți să se îndatoreze la bancă pentru a putea participa la eveniment, în condițiile în care, în 2020, în plină pandemie, pentru Bienala din Dubai, în 2020 a fost alocată o sumă de 5 milioane de euro pentru Pavilionul României.
Peste o mie de persoane au vizitat în primele 5 zile VATRA VERDE, instalația care a reprezintă România, pentru prima dată, la Bienala de Design de la Londra care are loc până în 25 iunie. Practic, țara noastră a fost acceptată pentru prima dată la acest prestigios eveniment internațional.
Reprezentanta țării noastre Asociația Culturală Artistică Art Mirror din Cluj solicită explicații privind alocarea de fonduri pentru inițiative similare, în contextul în care acum echipa Vatra Verde a fost nevoită să ia un credit în valoare de aproximativ 80.000 de euro pentru a crea lucrarea și a participa la Bienală.
Asociația clujeană a fost selectată să participe la această prestigioasă expoziție care reunește 40 de proiecte din 40 de țări la Somerset House din Londra. Institutul Cultural Român de la Londra a fost contactat încă din 2022, când reprezentanții asociației au aflat că au trecut de etapa de preselecție a comisiei Bienala de Design de la Londra și că au fost admiși ca și expozanți în 2023. Din păcate nu au primit niciun răspuns.
Din cauza situației create cu reprezentanții autorităților României, președintele Asociației Art Mirror, Cristina Cantemir, trage un semnal de alarmă și solicită explicații:
Deoarece tema din acest an a Bienalei este „Remapping Collaborations” (Recartarea colaborărilor), ne-am bucura să demonstrăm faptul că și în România colaborările dintre instituții și sectorul cultural există și să vedem deschidere spre dialog. Din păcate, lucrurile nu stau chiar așa. Institutul Cultural Român de la Londra a fost contactat încă din 2022, când am aflat că asociația a trecut etapa de preselecție a comisiei LDB și am fost admiși ca și expozanți în cadrul Bienalei de la Londra 2023. Însă din păcate în administrația condusă de Catinca Nistor, nu am găsit susținere și nici măcar deschidere de a colabora cu noi, organizația care reprezintă Pavilionul României pentru prima dată, din 2016, de la debutul Bienalei de la Londra. Vreau să menționez faptul că și în alți ani Institutul Cultural Român de la Londra a recomandat artiști pentru a reprezenta țara la nivel internațional dar, aceste recomandări nu au trecut etapa de selecție. În luna februarie 2023, a fost contactat și domnul Liviu Jicman, actualul președinte al Institutului Cultural Român, cu solicitarea de a sprijini demersurile Asociației Art Mirror, dar și dânsul a ignorat total solicitările și nu a răspuns la e-mailul adresat de câteva luni, deși există confirmarea că mesajul a fost primit. Acesta a revenit cu un răspuns vag abia după 6 luni, când echipa a avut interviuri publice. Președintele ICR a motivat în răspuns că nu a fost informat pasând vina către ICR Londra. Însă Liviu Jicman a fost informat și personal. (Cristina Cantemir).
Pentru a nu exista riscul ca proiectul României să fie interpretat drept propagandă ecologică, Asociația Art Mirror a refuzat fonduri din surse private:
În calitate de președinte al organizației neguvernamentale pe care am fondat-o 2016 solicit explicații. Pe ce criterii în perioada pandemiei – în 2020 – când toate evenimentele culturale erau restricționate, pavilionul care reprezenta România la Bienala din Dubai 2020 a primit sprijin de la Instituții în valoare de 5 milioane de euro cu un concept mai aproape de green washing decât de sustenabilitate? Care este procesul de selecție în ICR a entităților care sunt finanțate și care nu? Am remarcat că doar organizațiile guvernamentale primesc sprijin și ajutor din partea instituțiilor și beneficiază de sume fabuloase. În cazul nostru, o organizație non-guvernamentală, a fost nevoie să facem un credit bancar ca să putem porni procesul de producție și să reprezentăm România la Bienala de Design. Noi am fost nevoiți să ne achităm chiar și biletele de avion și diurna din propriul buget (pe lângă faptul că au lucrat la proiect 12 luni fără onorariu). Este trist să admitem dar probabil suntem singurul pavilion din lume care își reprezintă țara accesând un credit bancar. Noi am solicitat finanțare din partea ICR, AFCN și a Ministerului Culturii pentru desfășurarea proiectului, am aplicat la apeluri deschise din cadrul acestor instituții ca sa putem acoperi suma de 80 de mii de euro care reprezenta mai puțin de 2% din cat a primit Pavilionul României pentru Bienala din Dubai în 2020. Acum o lună, la Ministerul Culturii s-a depus o contestație în urma cererii respinse pentru apeluri deschise dar, până în momentul de față nu am primit niciun răspuns oficial din partea instituției. Este inadmisibil ca aceste lucruri să se întâmple în România; asta în timp ce Ministrul Culturii a Maltei si delegația sa s-au deplasat la Londra ca să susțină și să felicite Pavilionul Maltei. Într-un final acest eveniment nu este doar despre design, este despre valori, viitor sustenabil și relații diplomatice unde instituțiile din România au demonstrat că nu excelează. (Cristina Cantemir)
Instalația ce reprezintă România, la Bienala de la Londra, se numește Vatra Verde. Aceasta cuprinde energie regenerabilă, miceliu, obiecte de artă din materiale reciclate, interactivitate, tradiție, poezie, precum și o soluție tehnică prin care se transformă vibrațiile plantelor în sunete. Folosind o varietate de tehnici de reciclare, echipa Vatra Verde a refolosit mai multe tipuri de deșeuri precum hârtia, pulberea de piele, pluta, cânepa, rumegușul, zațul de cafea pentru a crea volume, spații și obiecte omogenizate printr-un lipici biodegradabil pe bază de miceliu.
Instalația este accesibilă și persoanelor cu dizabilități de vedere. Nevăzătorii și persoanele cu dizabilități de vedere pot descoperi conceptul instalației prin informații tactilo-vizuale și digitale accesibile prin intermediul codurilor QR și cu ajutorul telefonului mobil. După Bienala de la Londra, întreaga instalație va ajunge la Cluj și va putea fi vizitată timp de 10 zile, între 14-24 iulie la Casino, Parcul Central.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
