Ascultă Radio România Cluj Live

Spitalele de arși, între a vrea și a putea

Foto: Agerpres

La nici 8 ani de la marea tragedie de la Colectiv, o alta ne-a lovit: tragedia de la Crevedia. Ce e mai trist că după atâta timp, după atâtea promisiuni, nu avem capacităţile de tratare a „marilor arşi”, a persoanelor cu arsuri pe suprafeţe întinse şi de grade ridicate. Pe această temă am discutat cu doi senatori, ambii medici: dr. László Attila, secretarul comisiei de sănătate din Senat şi dr. Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătăţii în 2017. Pentru ambii tema a fost aceeaşi: ce ne facem cu spitalele de arşi? Le avem deja sau le vom avea? În ce condiţii?

Spitalele de arși, între a vrea și a putea
Foto: Foto: Agerpres

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 4 septembrie 2023, 06:00 / actualizat: 4 septembrie 2023, 10:23

La nici 8 ani de la marea tragedie de la Colectiv, o alta ne-a lovit: tragedia de la Crevedia. Ce e mai trist că după atâta timp, după atâtea promisiuni, nu avem capacităţile de tratare a „marilor arşi”, a persoanelor cu arsuri pe suprafeţe întinse şi de grade ridicate. Pe această temă am discutat cu doi senatori, ambii medici: dr. László Attila, secretarul comisiei de sănătate din Senat şi dr. Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătăţii în 2017. Pentru ambii tema a fost aceeaşi: ce ne facem cu spitalele de arşi? Le avem deja sau le vom avea? În ce condiţii?

Florian Bodog: S-au făcut paturi de mari arşi în secţiile existente. Vorbesc aici de spitalul Floreasca, spitalul Bagdasar şi Spitalul Judeţean Timişoara. Chiar şi la mine la Oradea s-au făcut nişte boxe pentru arşi (nu pentru mari arşi).

Dan Horea: În marele centru universitar Cluj nu este din câte ştiu.

Florian Bodog: În marele centru universitar Cluj din păcate, la secţia de chirurgie plastică, de când a fost scandalul despre care ştiţi cu toţii nu se mai face aproape nimic. Adică toate arsurile sunt dirijate în altă parte. În explozia unui cazan de ţuică din Bistriţa, unde au fost 3 victime, toate victimele au ajuns la mine la Oradea, trecând peste marele centru universitar Cluj. Nu vorbim de mari arşi, ci de prim ajutor. Pentru mari arşi într-adevăr nu au dotări şi nu au avut niciodată. La Oradea sunt posibilităţi de a trata arsurile până la 30-40% şi există un singur pat de terapie intensivă care este dedicat.

Dan Horea: În ţară câte locuri avem până la urmă?

Florian Bodog: 24 de locuri care îndeplinesc toate standardele pentru arşi mari şi încă 7 locuri care sunt la limita de a îndeplini aceste condiţii.

Dan Horea: De obicei fac faţă la numărul de solicitări?

Florian Bodog: Când nu se întâmplă nicio catastrofă fac faţă. E practic o problemă de management care se rezolvă la nivelul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, care ia legătura în ţară şi unde există loc e trimis pacientul. Cam aşa se gestionează în toată Europa; adică aţi văzut că s-a activat mecanismul de cooperare în situaţii de urgenţă şi s-au găsit în Belgia doar 2 locuri şi altele în Italia. Peste tot e aceeaşi problemă, pentru că nu poţi să faci o secţie care să fie pur şi simplu în aşteptare.

Dan Horea: M-a mirat foarte tare când am aflat că Spitalul Militar din Cluj nu are secţie de arşi. Ori la un spital militar m-aş fi aşteptat să aibă.

Florian Bodog: Cu siguranţă au chirurgie generală, care are competenţe limitate în a trata arşii. Acelaşi lucru l-ar putea face şi secţia de chirurgie plastică a Spitalului Judeţean din Cluj. E foarte scump de făcut o astfel de investiţie şi la fel de scump de menţinut. Eu însumi am semnat contractul cu Banca Mondială pentru trei centre de mari arşi: unul la Tg. Mureş, unul la Timişoara şi unul la Bucureşti. Nu ştiu care a fost motivul pentru care ulterior nu s-a mai întâmplat nimic, dar de când a venit dl. Rafila am văzut că s-au revitalizat şi la unul dintre centre au început deja lucrările. Ele ar funcţiona pe lângă secţii de chirurgie plastică deja existente. În aceste secţii, saloanele sunt prevăzute cu sisteme de ventilaţie cu flux laminar, practic nu există posibilitatea ca de pe coridor să intre aer viciat în saloane, aşa era proiectul când am discutat.

Florian Bodog

A fost dr. Florian Bodog, senator PSD de Bihor. Continuăm cu dr. László Attila, senator UDMR de Cluj, secretarul comisiei de sănătate din Senat:

Dan Horea: Domnule senator, cum stăm cu numărul de paturi pentru marii arşi?

László Attila: În continuare foarte prost. În 2017 s-a decis dezvoltarea a 3 secţii la Bucureşti, Timişoara şi TG. Mureş; asta însemnând nişte clădiri separate, dar în incinta spitalelor judeţene, respectiv Spitalul Militar Central în cazul Bucureştiului. Din fericire nu sunt tot timpul arşi, motiv pentru care trebuie să ai o infrastructură în aşteptare, inclusiv personal care să lucreze acolo. Singura evoluţie pozitivă se datorează faptului că sunt din ce în ce mai mulţi colegi, atât medici cât şi personal mediu, pregătiţi. Acest lucru l-am putut vedea şi cu ocazia acestei tragedii de la Crevedia, lucrurile au fost gestionate mult mai pragmatic faţă de Colectiv.

Dan Horea: Nu e o cheltuială prea mare să ţii secţiile acestea în aşteptare?

László Attila: Aş dori să clarific. Cât am fost rezident, aveam la terapie intensivă două saloane pregătite pentru astfel de situaţii. Când eşti pediatru te întâlneşti destul de des: copiii mai trag oala de pe sobă, se mai întâmplă. Asta însemnând nişte zone izolate, în care numai aceşti pacienţi ajung. Asta înseamnă personal care, din când în când atunci când avem arşi, numai cu asta se ocupă. Iar în restul timpului fiecare-şi face activitatea, ceea ce ţine de cooperarea multidisciplinară: terapie intensivă, chirurgie plastică, chirurgie generală, ortopedie, microbiologie, hematologie etc. Nu există specialitatea de arşi, ci este o abordare multidisciplinară. Trebuie să asiguri condiţii sterile, dar şi alte facilităţi. Mă bucur că la Tg. Mureş se va face o astfel de secţie, dar cred că fiecare centru universitar ar trebui să aibă condiţii optime pentru asistenţa copiilor care au suferit arsuri.

Laszlo Attila/Foto: Trandafir Bogdan

 

Dan Horea/Andrea Nagy

Foto: Agerpres

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Etichete:
De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?
Reportaje marți, 11 martie 2025, 11:47

De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?

Isteria asta nu vine de azi, de ieri, ci s-a acumulat în timp. Sunt multe probleme legate de felul în care funcționează politica și...

De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?
Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
Reportaje duminică, 9 martie 2025, 00:00

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor

Septimiu Bizo este medic stomatolog de profesie, însă pasiunea lui pentru fotografie și animale sălbatice l-a purtat pe aproape toate...

Ocolul pământului în căutarea leopardului zăpezilor
8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!

Ce-ar fi această minunată sărbătoare de celebrare e eternului feminin, 8 Martie, fără declarațiile de admirație, apreciere și respect venite...

8 Martie – Cele mai frumoase declarații de… admirație, apreciere și respect!
Binele există, „Alături de tine”
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

Binele există, „Alături de tine”

„Te iubesc, mamă” spune Lia Rusu în fiecare an, de 8 Martie, de patru ani încoace, printr-o campanie în care oferă cadouri mamelor...

Binele există, „Alături de tine”
Reportaje sâmbătă, 8 martie 2025, 00:00

La mulți ani, mama!

Ce cadouri le mai fac copiii mamelor? Și cum se înțeleg cu ele? Dar mamele ce cadouri le-au făcut copiilor?   Aflăm de la câțiva dintre...

La mulți ani, mama!
Reportaje marți, 25 februarie 2025, 13:43

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre

După misiunea de explorare a spațiului cosmic, Dumitru Prunariu a descoperit alte misiuni în care să-și pună la bătaie talentul și inima....

Dumitru Prunariu și misiunile sale terestre
Reportaje luni, 24 februarie 2025, 00:00

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi

Dragobetele este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. În anumite...

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români – tradiții și obiceiuri străvechi
Reportaje duminică, 23 februarie 2025, 00:00

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO

Castelul Bánffy din Bonţida  e o prezenţă încăpăţânată din vremuri apuse, un trup de piatră ce a îndurat focul, uitarea şi lăcomia. A...

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO