Foto: facebook Europa Nostra
Articol editat de cristina.rusu, 3 octombrie 2023, 16:54
La ediția aniversară a „Oscarurilor pentru patrimoniu” (în 2023 Europa Nostra a aniversat 60 de ani de la înființare), prezența românească a fost extrem de consistentă și apreciată: un alt proiect excepțional, Via Transilvanica, al Asociației Tășuleasa Social, a primit premiul pentru popularitate, fiind selectat de publicul care a votat în platformele de social media dintre cele peste 30 de proiecte premiate.
Mai mult decât atât, la ceremonie a fost anunțată înființarea unei noi categorii de premii, „Costa Carras European Citizens Award pentru salvarea patrimoniului în pericol”, cu acordarea primului premiu din această serie Asociației ARA [Arhitectură. Restaurare. Arheologie], pentru proiectul Roșia Montană.
Foto: facebook Europa Nostra
Veștile bune pentru România nu se opresc aici; ca răspuns la preocuparea constantă a organizațiilor românești pentru patrimoniu, organizatorii acestor prestigioase premii își propun ca ceremonia de acordare a premiilor în 2024 să aibă loc în România.
Suntem onorați să ne regăsim în elita organizațiilor europene care acționează pentru păstrarea patrimoniului. Am fost inspirați să participăm la competiție de succesele românești anterioare la competiția organizată de European Heritage Awards / Europa Nostra Awards, la care prieteni și parteneri ai asociației noastre au fost premiați pentru eforturile pe care le fac în păstrarea și îmbogățirea patrimoniului cultural românesc, material și imaterial. Mă refer aici la Școala de la Piscu și Asociația Monumentum, câștigători în 2022 și respectiv 2021. Simt că facem parte din marea echipă națională a organizațiilor românești preocupate de revitalizarea moștenirii culturale și de felul în care aceasta ne reconectează cu natura și ne întărește sentimentul de apartenență și comunitate. Sper să predăm ștafeta mai departe, pentru că România are ce spune în acest domeniu, a spus Ivona Patzaichin-Rusu, președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.
Am remarcat cu bucurie la majoritatea proiectelor premiate aici că influențele între mediul natural, cultură, patrimoniu, inovație și educație se află pe agenda discuțiilor din Europa: sunt principalele noastre teme de interes și conversațiile care au loc pe parcursul acestui summit al patrimoniului cultural european, desfășurat pe durata întregii săptămâni la Veneția, ne confirmă faptul că suntem printre deschizătorii de drumuri în domeniu. Ivan ar fi mândru de noi! a completat Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației.
Premiile sunt acordate de Comisia Europeană și Europa Nostra, iar din juriul internațional au făcut parte doi români, Ana Chiricuță și Eugen Vaida (președintele juriului la secțiunea „Campionii patrimoniului”).
Cele 30 de proiecte premiate au fost selectate dintre 224 de proiecte înscrise și provin din 21 de țări. Cele 5 categorii de premii sunt: 1. Conservare/Restaurare și refuncționalizare; 2. Cercetare; 3. Educație, formare și meșteșug; 4. Implicare civică și conștientizare; 5.Campionii patrimoniului cultural.
”Călăuzele Apelor” folosește un element de patrimoniu imaterial specific Deltei Dunării – barca pescărească tradițională cunoscută sub numele de lotcă – ca punct central pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la relația dintre oameni și natură. Din combinarea între lotcă și canoe s-a născut canotca, o ambarcațiune nouă, realizată în 2011 cu contribuția inestimabilă a lui Ivan Patzaichin.
Proiectul Călăuzele Apelor cuprinde un atelier practic de construcție de canotci din lemn, cu metode inspirate de meșteșugul tradițional, precum și resurse educaționale deschise, o platformă digitală și evenimente dedicate rețelei de copii Călăuzele Apelor. Această rețea cuprinde localitățile în care există deja câte o canotcă funcțională, realizată de copii, aflată la dispoziția comunității: Mila 23, Sfântu Gheorghe, Sulina, Chilia Veche, Drobeta Turnu Severin, Eșelnita, Piscu, Comana și Timișoara. Prin ateliere de construcție a bărcilor din lemn, copiii obțin o înțelegere mai profundă a valorii patrimoniului, inclusiv a relevanței sale pentru schimbările climatice și a legăturilor cu sustenabilitatea.
Copiii învață să se reconecteze cu resursele locale din zona lor și să aprecieze diversitatea culturală și etnică.
Coordonatorul atelierelor, Viorel Gheorghe, un pasionat marangoz și adept al educației non-formale, reușește să le insufle copiilor interesul pentru meșteșugul tradițional al marangozeriei (realizarea de bărci tradiționale din lemn), să îi facă vadă legătura între apă, natură și patrimoniu dar, mai ales, să îi facă să aprecieze efortul de învățare și să realizeze valoarea unei educații de calitate.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Andromeda… un nume care evocă imagini ale unei prințese înlănțuite, dar și ale unei insule de stele, o galaxie spiralată uriașă,...
Potrivit Arhieparhiei de Blaj, în cuvântul său de învăţătură, episcopul Cristian Crişan a subliniat importanţa lui Timotei Cipariu pentru...
Doar în anii 2000 tratamentele balneare au fost oprite în stațiune, perioadă în care mai multe centre balneare din țară au ajuns o ruină. Și...
Măsura a fost aprobată prin ordonanţa de urgenţă anul trecut, însă abia miercuri, 19 februarie Executivul a adoptat normele de aplicare...