Puţin pentru salariat, mult pentru stat [AUDIO]

Care este viziunea unui lider sindical cu mare experienţă şi cu o privire tip a big picture asupra economiei noastre? Ne spune Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical:

Articol editat de cristina.rusu, 6 octombrie 2023, 10:29 / actualizat: 10 octombrie 2023, 14:13

Nu este o măsură care a fost văzută de politicieni ca fiind pentru salariaţii din această ţară (avem 1.8 milioane de lucrători plătiţi pe salariul minim). Obiectivul a fost unul mult mai cinic: cea mai sigură sursă de venituri la bugetul de stat. Ştiţi bine că deficitul creşte, iar marile companii cu cifre de afaceri care au sărit suta de miliarde cică lucrează pe pierderi. În continuare e muncă la negru şi la gri în economie, iar 30% din TVA nu este colectat. În plus sunt sectoare unde nu se vrea să se facă nimic, cum ar fi sectorul construcţiilor, agricultura şi industria alimentară, care beneficiază de facilităţi fiscale. Aceste facilităţi fiscale nu au venit pentru că le-au cerut lucrătorii din sectoarele acestea; toate acestea au fost înţelegeri făcute de guvernele acestei ţări cu mediul de business.

Facilităţile acestea au erodat la rândul lor din bugetul consolidat al ţării, la fel ca şi comportamentele abuzive şi şmechereşti şi evaziunea fiscală. Că vă dădeam exemplu construcţiile, ce constatăm? Că din 44.800 de salariaţi din luna trecută, 41.513 sunt plătiţi pe salariul minim. Realizaţi dimensiunea muncii la gri de aici? E greu de crezut că în întreg sectorul construcţiilor, 90% dintre salariaţi ar munci necalificat; ori salariul minim este pentru munca necalificată. Mediul afacerilor din construcţii, în ciuda faptului că a primit facilităţi, continuă să lucreze la gri.

Vreţi să discutăm de HoReCa? Şi aici e sport naţional munca la gri şi munca la negru. Vreţi să discutăm de agricultură? La fel. Sunt domenii întregi pentru care nu facem nimic. Şi atunci guvernul, în disperare de cauză, se gândeşte: „De unde mai fac eu rost de nişte bani?”

Haideţi să facem următorul lucru: creştem odată salariul minim, pe de altă parte să eliminăm măcar o parte din facilităţi, astfel încât să strângem mai multe venituri la bugetul de stat. În principal ţinta o reprezintă venituri pentru Fondul Naţional Unic pentru Asigurări de Sănătate. Teoria era aşa: creştem salariului minim brut pe economie şi să eliminăm facilităţile. La cei cu salariu minim să existe încă o facilitate de 200 de lei (o sumă deductibilă), care s-a introdus în decembrie anul trecut. Şi atunci ce s-au gândit ei? Că dacă cresc de la 3.000 la 3.300 şi elimină deductibilitatea, din cei 300 de lei pe care-i va plăti angajatorul a 1.8 milioane de angajaţi, îi rămâne individului suma generoasă de 98 de lei, iar restul merg către bugetul de stat.

Ce pot face angajatorii în situaţia aceasta? Pe deoparte sunt nevoiţi să facă această creştere salarială, pe care ori o duc în preţuri, ori vor disponibiliza, Dumitru Costin.

Am sondat opiniile şi în cealaltă tabără, a firmelor.

Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, Ştefan Dimitriu, e laconic:

Nu sunt chestiuni care să răstoarne total filosofia business-ului, ţinând cont că totuşi nevoia de fonduri pentru această ţară e o chestiune certă. Premierul României spunea că suntem odată la o evaziune fiscală de 10%; iar pentru partea de colectare, sunt instituţii care se ocupă de problema asta, Ştefan Dimitriu.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.