Prima pagină » Știri » Educaţie » Liceul românesc din Biserica Albă, element de păstrare a identității și spiritului național
Liceul românesc din Biserica Albă, element de păstrare a identității și spiritului național
Mihai Clemente și Elena Guzova/Foto: Liviu Șiman
Azi ne aflăm în satul Biserica-Albă, aparținător de comuna Slatina, suntem la liceul cu predare în limba română Alexandru Ciplea și vom dialoga cu Mihai Clementev, directorul acestei instituții de învățământ.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
23 octombrie 2023, 15:30 / actualizat: 30 octombrie 2023, 9:23
Azi ne aflăm în satul Biserica-Albă, aparținător de comuna Slatina, suntem la liceul cu predare în limba română Alexandru Ciplea și vom dialoga cu Mihai Clementev, directorul acestei instituții de învățământ.
Dvs. aveți o vastă experiență, atât din punct de vedere al dascălului dar și al inspectoratului școlar pe care l-ați condus o perioadă de timp. În perioada când Biserica Albă aparținea de raionul Rai, în mod fericit a avut loc o reorganizare teritorială și de acuma aparțineți de comunitatea mai mare, Slatina.
Pentru început, vă rog să ne descrieți instituția de învățământ pe care o conduceți, ce noutăți sunt, ce lucrări ați mai făcut aici?
Mihai Clementev: Prin acest intermediu aș dori într-adevăr să anunț niște lucruri foarte frumoase care s-au realizat în ultimii ani. În primul rând am trecut în anul 2020 în raionul Tiaciu fiindcă s-au făcut niște restructurări, niște schimbări în sistemul de reorganizare teritorială în Ucraina. De atunci Biserica Albă aparține comunității Solotvino și școala din satul acesta s-a reorganizat în mai multe tipuri și mai multe perioade. Acum suntem liceu, avem 11 ani de învățământ, adică avem o finalizare totală de învățământ în cadrul acestui liceu, după care copiii își continuă la facultăți, ca în România, așa și în Ucraina, de aceea ne bucurăm că putem să apelăm și la Guvernul României, care ne ajută copiii noștri prin acest intermediu. Anul acesta am avut un ajutor imens, încă nu am avut niciodată ca să primim prin fonduri speciale și anume de la Departamentul Românilor de pretutindeni, un fond special, prin intermediul Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia, în valoare de 100.000 euro pentru reorganizare și reconstrucția școlii din Biserica Albă, având în vedere că era cea mai bătrână, are peste 100 de ani de existență și trebuia să facem o reparație total deosebită. De aceea, în decurs de două luni jumate am reușit în perioada de vară până la 1 septembrie, când a început anul școlar, să reconstruim și acoperișul și fața, interiorul. Adică s-au făcut niște lucruri imense care suntem mândri și ne bucurăm că totuși avem școală nouă.
Reporter: Câți elevi învață la această școală?
Mihai Clementev: Pe ziua de azi avem 185 de elevi, dintre care avem 1-4, clasele primare, clasele 5-9 și bineînțeles clase liceale care sunt a 10-a și a 11-a. Dar până în 2027 practic școala o să treacă la 12 ani de învățământ, dacă rămânem liceu, bineînțeles. Tot depinde de sistemul de copii. Dar știm bine că nu numai noi Ucraina, dar peste tot demografia e în scădere și există probleme cu copiii la școală.
Prof.Mihai Clemente, director liceu cu predare în limba română din Biserica Albă
Reporter: În virtutea experienței pe care o aveți dvs. în sistemul educațional din dreapta Tisei, știți că a apărut o nouă lege a minorităților. Cum afectează învățământ în limba română această nouă lege?
Mihai Clementev: Practic, noi am discutat foarte mult, chiar și la nivel de minister, a fost și ministrul de câteva ore aici în vremea respectivă, dna. Grinevici, cu care am dus discuții foarte aprinse având în vedere că schimbăm total sistemul de învățământ și anume școlile cu predare în limba maternă, adică nu numai românești, dar și maghiare și poloneză și alte alte naționalități care există pe teritoriul Ucrainei, dar prin lege suntem impuși, practic legea ne cere ca să trecem treptat: clasele primare duc în limba română, după aia clasele de 5-9, cum ar fi clasele medii, treptat trebuie să treacă la 40 de procente de studiu în limba ucraineană, iar clasele liceale trecem la 60 de procente și noi avem posibilitatea să alegem obiectele care o să studieze în limba ucraineană. Bineînțeles, sunt câteva: matematica, istoria, limba ucraineană, bineînțeles și s-ar putea mai câteva să fie predați în limba ucraineană. Avem fix cultura care nu mai decât și avem încă așa obiect ca apărarea Ucrainei, adică un obiect paramilitar, cum ar fi da, unde învățăm copiii, cu tot ceea ce înseamnă depinde de ajutor medical, ajutorul, tot tot intervenția care există în perioada asta, ce avem acum în Ucraina, perioada de război.
Reporter: Este un lucru bun sau nu această nouă lege?
Mihai Clementev: Din punct de vedere al meu, ministerul ne confirmă că vrea să ajute copiii să studieze mai bine în limba ucraineană. Dar noi știm, că noi toți am am terminat școală cu predarea în limba română, iar studiul le-am făcut și în rusă și în ucraineană și nu am avut niciun obstacol ca să putem continua învățământul. Asta e o alegere a ministerului, care noi nu am favorizat-o și stăm încă în discuție pe tema respectivă.
Reporter: Maria Mihali, directoarea adjunctă a liceului Alex Ciplea, cum vedeți dvs. situația actuală a învățământului, care sunt pentru dvs. prioritățile pentru a face un act educațional pentru minoritatea română?
Maria Mihali: Vă mulțumesc că ne vizitați, mulțumim din suflet că totuși simțim că cineva este aproape de noi și se interesează de soarta noastră. Într-adevăr, traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere al conflictelor care se petrec pe teritoriul Ucrainei, dar și interior să știți că ne afectează aceste reforme în domeniul învățământului, deoarece pe lângă faptul că sunt șef adjunctă mai sunt și profesoară de limba și literatura română, la care țin foarte, foarte mult. Pentru mine ca profesoară, scăderea numărului de lecții la limba română este să știți totuși o tragedie. Tragedie chiar vreau să o numesc, deoarece dacă anul trecut, în clasa a 5-a, a 6-a am putut să predau trei-patru ore de limba română în săptămână, anul acesta am numai două. Materialul trebuie parcurs oricum, dar știți că pentru a învăța mai aprofundat limba maternă, deoarece oricum situația care este, copiii nu prea citesc și este o tendință, cred că la nivel mondial, fiindcă internetul și toate posibilitățile care le au copiii de a afla informații sunt altele astăzi, iar menirea noastră, ca profesori, este să-i îndemnăm să le placă, să îi punem la citit, la lectură, să afle mult mai multe lucruri. Uitați-vă, îi scoatem, facem excursii în țară, în România, îi îndemnăm să-și caute relații, prieteni, să vorbească cât se poate de mult și acasă, și între prieteni, limba curată română. Deci, pentru mine această reformă noi niciodată nu am fost de acord, dar vedeți că părerile noastre nu ține cont nimeni de ele. Sperăm totuși că se duce această luptă, se duc încă discuții și poate poate dacă vrem să ajungem în Uniunea Europeană, să se amelioreze și problema aceasta a minorităților. Deci nu suntem minoritate, că totuși suntem de aici, băștinași, da.
Reporter: Dna. Mihali, în acest context, cum zicea și dl. director Clementev, este foarte important ajutorul venit din stânga Tisei, din România. Cum vi se pare atitudinea României față de dvs.?
Maria Mihali: Mulțumim din suflet acelora care într-adevăr pun umărul și ne dau ajutor material consistent, aș zice eu, deoarece s-a refăcut liceul din Biserica Albă, totalmente în exterior, clar că trebuie și în interior făcute îmbunătățiri, dar oricum mulțumim pe această cale. Mulțumim că Departamentul Românilor de Pretutindeni susține și finanțează chiar fiecare copil care studiază în limba română. Este tot un impuls, un imbold, copiii nepărăsind școala, fiindcă ultimii ani am văzut o tendință că părinții mulți și-au trimis copiii la școală cu predare în limba ucraineană, mă rog, socotind că își continuă studiile într-o instituție de învățământ din Ucraina și ar trebui să știe mai bine limba de stat. Dar anul acesta vreau să mă laud că foarte mulți din absolvenții noștri își continuă studiile, au devenit studenți la instituțiile de învățământ din România, fie la universități, fie la licee. Sunt fete care o să facă medicină, surori medicale aici la Sighet, avem un student la Timișoara, avem un student la Cluj, filiala aici de la Sighet și mai sunt și din alți ani studenți care învață în România și văd că mai mulți au tendința, deci mai mulți au plecat anul acesta în România decât în Ucraina.
………………………………………………………………….
În Biserica Albă îl regăsim și pe Vasile Țiple, președintele Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia.
Liviu Șiman: Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre asociația dvs. care sunt obiectivele asociației și ce proiecte v-ați propus pe viitor?
Vasile Țiple: Obiectivele asociației noastre sunt bazate pe educație și cultură. Încercăm cât mai mult ca să îmbinăm aceste două elemente împreună, colaborăm foarte activ cu liceul cu predare în limba română numit după Alexandru Ciplea din localitatea noastră și până acum la activ avem foarte multe proiecte de care suntem mândri, fie că vorbim despre cultură și despre educație.
Reporter: Enumerați câteva proiecte pe care le-ați derulat și care urmează să le derulați.
Vasile Țiple: Avem proiecte bazate pe educație, cursuri de perfecționare a profesorilor din Transcarpatia, seri culturale, tabere lingvistice și cel mai mare proiect finanțat atât de DRP cât și de noi este reabilitarea liceului Alexandru Ciplea din localitatea Biserica Alba.
Reporter: Cum continuați relațiile cu cei din România?
Vasile Țiple: În momentul de față suntem foarte susținuți atât de Guvernul României, cât și de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Vrem să le aducem sincere mulțumiri pentru tot ce au făcut. Ne mândrim că am avut ocazia să avem acest proiect, reabilitarea instituției de învățământ prin care am arătat atât întregii Ucraine, cât și întregii lumi sprijinul românilor pentru etnicii români din Transcarpatia.
Reporter: De ce ați mai avea nevoie din partea statului român pentru a păstra tradiția, cultura și în primul rând limba română în dreapta Tisei?
Vasile Țiple: Ne dorim foarte mult ca să putem să realizăm și a 2-a parte a proiectului, pentru că partea exterioară este terminată și arată perfect, însă avem nevoie și de partea interioară și sperăm pe viitor să putem să realizăm acest proiect împreună cu cei de la DRP, prin dl. Secretar de Stat Gheorghe Cârciu.
Liviu Șiman
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.