Cariera studentului român: după facultate, ospătar sau casier în supermarket

Unul din cinci tineri români este șomer, iar cei care lucrează aleg domenii în care se pot angaja ușor și sunt bine plătiți. Pentru mulți tineri, alegerea carierei și a primului job nu au deloc legătură cu domeniul studiat. De multe ori, în sectorul lor de specializare universitară, ofertele salariale se situează mult sub nivelul așteptărilor, cerințele sunt prea mari, iar mediul de lucru este toxic sau stresant. De aceea, unii tineri aleg calea mai pragmatică și se angajează în domenii precum comerțul sau HoReCa. În timp, dorința de a profesa în domeniul studiat și cunoștințele acumulate se estompează și devine mult mai dificil pentru ei să aplice la joburile la care visau inițial.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 noiembrie 2023, 10:53 / actualizat: 23 martie 2024, 13:29

Într-un studiu realizat de o platformă de recrutare, 64% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani spun că salariile pentru joburile de la început de drum în profesia pentru care s-au pregătit la facultate sunt prea mici pentru a le acoperi nevoile. Așa că ei aleg să își înceapă cariera într-un domeniu nou, pentru care nu au studii sau care nu necesită un anumit set de abilități, doar pentru a câștiga un salariu mai bun și un pic de experiență în CV.
Mai mult, doar 2% dintre elevii și studenții români sunt angajați în acest moment, având și un job în timp ce studiază. Această cifră plasează din nou România pe ultimul loc în Europa, unde media elevilor și studenților din învățământul formal care au și loc de muncă este de 23%, de zece ori mai mult! Toate aceste date explică de ce peste 40% din tinerii cu studii superioare sunt angajați azi în comerț, hoteluri, restaurante sau agricultură.
Trei sau cinci ani de facultate aproape degeaba – un bilanț trist pentru mulți tineri de la noi.

Unul dintre tinerii care urmăresc proiectul Hacking Work mi-a scris zilele trecute acest mesaj:

”Am început în call-center și am rămas în domeniu, Doru, pentru că facultatea și masterul în Știința Mediului nu m-au ajutat cu nimic. Am avut situații în care am cerut să fac voluntariat în orașul de unde am plecat și nu se putea, din punct de vedere legal. Mai târziu, joburile pe care le-am găsit pentru cei cu studii în domeniul mediului ofereau doar 1200 de lei net ca salariu. Astfel am ajuns la concluzia că specialiștii ca mine nu sunt doriți și a trebuit să mă reorientez. Primul job în call-center, deși avea și ture de noapte, deja îmi oferea dublul salariului din domeniul mediului. Acum am avansat în operațiuni și sunt content moderator, am ajuns la un salariu bun și o viață decentă, doar că nu pe calea pe care mi-aș fi dorit-o eu.”

Această mărturie și datele statistice pe care le-am prezentat arată limpede că, dintre absolvenții de universități, mulți nu reușesc să se angajeze în domeniile lor de studiu după absolvire. În cazul absolvenților de management și administrarea afacerilor, doar 39% au reușit să își găsească un job în domeniul studiat, iar pentru absolvenții de drept și științe politice, procentele scad dramatic la 25%, respectiv 15%. Conform experților în recrutare, lipsa de pregătire relevantă în facultate este una dintre principalele cauze ale acestei neconcordanțe.
Este o discrepanță flagrantă între ceea ce învață studenții în facultate și realitățile pieței muncii, iar angajatorii și sistemul de educație aruncă vina de la unii la alții: angajatorii reclamă calitatea slabă a programelor de studiu, iar profesorii se plâng că nici companiile nu vor să se implice în formarea studenților. Eu cred că am putea adăuga și faptul că multe domenii de specializare din facultăți sunt anacronice, iar conținutul cursurilor este deja depășit și absolut inutil.
Să nu ne mirăm atunci că, de la an la an, România are tot mai puțini studenți: în anul universitar 2022-2023, numărul studenților din România a scăzut cu peste 15.000 față de anul anterior, ajungând la aproximativ 538.000. Procentual, România stă cel mai slab în Uniunea Europeană, cu o proporție de doar 30% dintre cetățeni având studii superioare, față de media europeană de 40,3%. Această criză educațională și de talent tânăr în piața muncii ilustrează un blocaj greu de rezolvat și subliniază nevoia acută de schimbare radicală a colaborării între instituțiile de învățământ, companii, autorități și, desigur, studenți.
Organizațiile inteligente, însă, nu ar mai trebui să aștepte vreo rezolvare durabilă a problemei din partea universităților și instituțiilor de stat, fiindcă aceasta va fi, mai mult ca probabil, și târzie, și inadecvată sau incompletă. Cine vrea să aibă angajați buni, competenți, motivați și loiali ar trebui să se apuce imediat de dezvoltarea unor școli serioase, pragmatice și moderne, chiar în interiorul organizațiilor sau în parteneriat cu furnizori de educație din mediul privat.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, caută online podcastul și newsletterul Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.