IdeileHackingWork – Efectul Pygmalion: încrederea în oameni aduce performanța

Te-ai gândit vreodată că, dacă le arăți oamenilor cu care lucrezi, zi de zi, că ai încredere în ei, în talentul și în potențialul lor, le spui că sunt buni și pricepuți, le remarci și le răsplătești reușitele, s-ar putea ca ei efectiv să devină mult mai buni decât sunt în prezent?

Articol editat de cristina.rusu, 16 noiembrie 2023, 06:00 / actualizat: 22 martie 2024, 14:22

Aș vrea să descoperim astăzi împreună că încrederea în oameni și susținerea activă a moralului lor produc progres individual și performanță. Iar asta nu este doar literatură motivațională, ci are și fundament științific.

În 1963, psihologul Robert Rosenthal, profesor la University of California, a făcut un experiment împreună cu studenții săi. Au folosit șoareci de laborator, pe care și-au propus să îi învețe să parcurgă un traseu sub forma unui labirint.

Rosenthal a luat un lot de șoareci de laborator și i-a împărțit aleatoriu în două grupe. Le-a spus studenților săi că șoarecii din prima grupă au fost testați anterior și sunt inteligenți, iar despre cea de-a doua grupă le-a spus studenților că șoarecii ar fi cei un grad redus sau mediu de inteligență.

Studenții au început să lucreze în laborator cu cele două grupe de șoareci și, după ceva vreme, ce credeți că s-a întâmplat? Șoarecii bănuiți de studenți a fi mai inteligenți reușeau să parcurgă labirintul mult mai ușor și mult mai repede decât șoarecii catalogați drept mai puțin inteligenți.

Era oare meritul șoarecilor sau al studenților care i-au antrenat?

Evident, rezultatul s-a datorat modului în care studenții au interacționat cu șoarecii. Cu cei considerați mai inteligenți, studenții se purtau cu mai multă grijă, îi recompensau cu mai multă mâncare, le ofereau mai multe mângâieri și îi tratau efectiv cu mai multă atenție.

”Hmmm, deci șoarecii de laborator devin în mod real mai inteligenți sau mai performanți dacă te porți frumos cu ei? Oare treaba asta funcționează și la oameni?”, s-a întrebat Robert Rosenthal și, în 1964, a dezvoltat un experiment cu acest obiectiv.

A luat elevii din primul an de studii dintr-o generație nouă a unei școli din San Francisco, le-a administrat un test de inteligență pentru a le măsura performanța intelectuală la acel moment și i-a împărțit absolut aleator în două grupe, pe care le-a dat pe mâna profesorilor din școală, care nu cunoșteau copiii dinainte. Pe copiii din prima grupă i-a descris drept cei mai inteligenți și mai dotați, pe cei din a doua grupă i-a categorisit drept cei normali, lipsiți de strălucire.

La finalul anului de studii, toți copiii au participat la același test de inteligență și evaluare a învățării, creat de experți de la Harvard, iar rezultatul a fost lămuritor: copiii aleși absolut aleator în grupa celor mai ”inteligenți” au înregistrat o creștere de IQ dublă față de copiii rămași în grupa celor ”normali”.

Cei din prima grupă adăugaseră în medie 27,4 puncte de IQ la inteligența lor evaluată prin test, pe când cei din grupa celor normali și-au dezvoltat capacitatea intelectuală doar cu 12 puncte de IQ, în acel prim an de studii.

Cu alte cuvinte, deși au participat exact la aceleași cursuri și au învățat exact aceleași lucruri, copiii din grupa considerată de profesori ca fiind mai inteligentă au avut un progres mult mai mare în învățare față de cei pe care profesorii i-au considerat a fi mai lipsiți de șanse pentru a progresa.

Sigur, testul lui Rosenthal nu s-ar mai putea repeta astăzi, din motive de etică, dar el ne demonstrează foarte limpede existența acestui efect de placebo pentru relațiile interumane.

Efectul este denumit Pygmalion, după numele sculptorului din mitologia greacă. Acesta iubea atât de mult figura feminină pe care o sculptase încât zeii, impresionați de pasiunea artistului, i-au dat viață acelei bucăți de piatră și au transformat astfel în realitate imaginația și voința sculptorului.

Învățăm din experimentele lui Robert Rosenthal cât este de important să manifești încredere necondiționată, bunăvoință și atenție generoasă pentru oamenii cu care lucrezi. Să le spui cât apreciezi munca lor și că ai încredere în creșterea și performanța lor.

Dacă tu crezi că oamenii tăi pot fi foarte buni, ei chiar vor deveni foarte buni, folosind încrederea și preocuparea ta ca sursă de energie pentru progresul lor personal și profesional. Dacă vei considera că sunt nepricepuți și te vei purta cu ei ca și cum ar fi lipsiți de potențial, vor rămâne slabi ori mediocri. Este o lecție de leadership care sper să vă fie de folos.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, caută online podcastul și newsletterul Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.