Acesta este ”HE-RO-I: State-of-the-art colaborativ ROmânia-Islanda în managementul HEpatopatiilor cronice și a complicațiilor acestora, ciroza hepatică și cancerului hepatic, destinat grupurilor vulnerabile din România. Medicul clujean Horia Ștefănescu ne spune cum au găsit situația în teren:
Horia Ștefănescu: Am găsit o receptivitate așa și așa, în unele comunități, m-aș fi așteptat să avem o participare mai entuziastă din partea publicului la acțiunile noastre, dar nu știu dacă am fi putut duce 200 de consultații într-o zi. Așa că, până la urmă e un echilibru din punctul ăsta de vedere. Am găsit o participare mai redusă a bărbaților, ceea ce cred că ține un pic de o ”susmoșenie” a noastră, cum că n-am nevoie să mă caute pe mine de sănătate, eu mă simt bine, eu le știu pe ale mele. Doamnele sunt un pic mai precaute, ca să zic, și au participat mai degrabă la acțiunile propuse și asta vine cu un oarecare buyers, în sensul că bărbații, prin comportamentele nesănătoase pe care le au, cei mai predispus să aibă boli cronice de ficat, prin aceea că au fost în armată și probabil s-au tatuat în armată cu tot plutonul, într-o seară de neuitat, prin aceea că au de obicei un consum mai mare de alcool decât femeile, prin aceea că fumează ș.a.m.d. Probabil că ceea ce am găsit, ca și cifre, nu reprezintă întru totul adevărul în ceea ce se întâmplă în societate, dar am găsit o incidență mai mică decât m-aș fi așteptat a infecțiilor cu virusul hepatitic B sau C, ceea ce până la urmă e un lucru bun, dar în schimb am găsit o prevalență extraordinar de mare a sindromului metabolic. Cred că peste 80% dintre cei pe care i-am văzut au grăsimile mari în sânge și au ficat gras. Și asta confirmă previziunile epidemiologilor la nivel european și mondial cum că în următorii ani ne vom lovi de o epidemie de boli hepatice datorate sindromului metabolic, de de ficat gras, cu complicații înspre ciroză și înspre cancer hepatic extraordinar de mari.
Această prezentare necesită JavaScript.
Reporter: Managerul proiectului (H)eroi, medicul Horia Ștefănescu, spune și ce soluții ar propune pentru schimbarea acestei situații.
Horia Ștefănescu: Sunt multe de făcut. Noi, profesioniști în domeniul sănătății cred că ar trebui să facem un pic mai multă educație cu pacienții noștri, să ne oferim un pic mai mult timp pentru a discuta cu ei și a le explica riscurile la care se supun prin stilul de viață nesănătos pe care unii dintre ei îl au, și anume o dietă inadecvată, mâncarea tradițională – pâinea cu untură, slănina prăjită, sarmalele ș.a.m.d. nu înseamnă un stil de viață sănătos, chiar dacă provin din surse bio. Ar trebui să îndemnăm mai mulți pacienții să facă exercițiu fizic și exercițiu fizic nu înseamnă neapărat o muncă istovitoare în grădină. Și aici probabil că lucrurile sunt foarte greu de schimbat, având în vedere realitățile sociale în care mare parte dintre cei care trăiesc în mediul rural se confruntă. Să reducem cât mai mult consumul de alcool, pentru că nu există un consum de alcool care să nu fie periculos. Orice consum de alcool crește semnificativ riscul de a face o boală cronică de ficat sau oricare dintre cele alte 22 de boli cu care este asociat. Crește foarte mult riscul de violență societală sau violență domestică, riscul de accidente de circulație ș.a.m.d. Cred că alcoolul este în România prezent, probabil primul sau al 2-lea inamic în ceea ce înseamnă sănătatea publică.
Reporter: Un mare rol în proiectul (H)eroi au jucat DSP-urile. Unele s-au ridicat la înălțimea rolului, altele n-au reușit.
Horia Ștefănescu: Noi avem nevoie de la DSP să ne identifice zonele în care ar fi cea mai mare nevoie de noi, în zonele cu populație vulnerabilă, zonele defavorizate, zonele în care nu sunt medici de familie sau medicii de familie au liste de 5000 de oameni pe care în mod evident nu-i pot vedea eficient și competent, pentru că sunt prea mulți și atunci credem că acolo impactul și rolul nostru ar putea să fie mai mai important. Uneori e foarte ușor de colaborat, de discutat despre aceste zone, de primit sugestii din partea DSP-urilor, alteori e foarte greu să obții orice informație.
Reporter: Finalul proiectului (H)eroi are o miză mare pentru anul 2024.
Horia Ștefănescu: Ne dorim ca finalul proiectului să însemne o discuție foarte cu cărțile pe față cu toți cei implicați în ceea ce înseamnă sănătatea ficatului, de la autorități locale, la profesioniști, la autorități medicale, la pacienți, la farma și să venim cu o propunere de schimbare de politici publice de sănătate în direcția asta.
Anca Brășfălean
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
