Prima pagină » Știri » Social » Transilvania » Tradiții și obiceiuri de Anul Nou, în Maramureș [AUDIO]

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou, în Maramureș [AUDIO]

În Maramureș de Anul Nou nu lipsesc cetele de colindători care, merg cu plugușorul sau cu sorcova și fac urări de sănătate, belşug, bucurie. Sunt obiceiuri păstrate din străbuni chiar și în zilele noastre. Multe obiceiuri poate au fost uitate, dar altele fac deliciul multora chiar și în zilele noastre, pentru că sunt încadrate în diferite momente satirice.

Articol editat de Andrei Cretoiu, 29 decembrie 2023, 13:04 / actualizat: 4 ianuarie 2024, 8:33

Nicoleta Nemeș, muzeograf:

Într-adevăr, sărbătorile de iarnă care încep din jurul Crăciunului și se termină la Bobotează, fiind cunoscute sub denumirea de duodicesime, cele 12 zile sunt încărcate de multă bucurie, dar și multe tradiții și obiceiuri. Dacă de Crăciun deja știm că se merge cu colinda din casă în casă, începând de la cei mici până la adulți și persoanele mai în vârstă și Anul Nou începe cu mai multe obiceiuri și tradiții.

Anul vechi care trece este lăsat în urmă și Anul Nou care vine este primit cu bucurie, începând de la copii până la adulți. Spun asta pentru că cei mici vestesc începerea Anului Nou cu plugușorul. În Ajunul Anului Nou se merge cu plugușorul apoi în ziua de 1 ianuarie pentru a da spor casei, sănătate celorlalți și pentru a ura bunăstare, copiii merg cu sorcova.

Sorcova, mai demult, era făcută din crenguțe de măr care erau puse în ajunul Sfântului Nicolae sau în Ajun de Sfântul Andrei în apă. Până la sfârșitul lunii înflorea și cu acea crenguță înflorită mergeau pentru a ura toate cele bune în unu noul an care urma să înceapă.

Tot de Sfântul Vasile pentru că se sărbătorește pe 1 ianuarie se merge la colinda Sfântului Vasile. Se colindă aceleași colinde care se colindă de obicei la Crăciun, doar că urarea este după fiecare strofă se spunea La mulți ani, Vasile. Mai sunt și alte obiceiuri care se practică în satele Maramureșului în preajma Anului Nou.

În noaptea de Anul Nou se furau porțile, un obicei de pe Valea Cosăului și Mara. Pentru ce se furau? Băieții tineri furau porțile de obicei de la fetele nemăritate, care trebuiau apoi să le caute. Mai demult erau puse la intrarea în sat și astfel se crea un fel de barieră pentru ca acești tineri să nu părăsească satu, să se căsătorească în satul în care locuiau și cumva era o barieră, pentru a-și țină neamul și rădăcinile în localitatea lor.