Ultimele trei luni ale lui 2023 au fost extrem de dificile pentru Israel, dar și pentru palestinieni, a căror conviețuire unii lângă alții pare tot mai greu de conceput.
Articol editat de cristina.rusu,
31 decembrie 2023, 13:12
Ultimele trei luni ale lui 2023 au fost extrem de dificile pentru Israel, dar și pentru palestinieni, a căror conviețuire unii lângă alții pare tot mai greu de conceput.
E posibil să fie nevoie să treacă mult timp peste atacul Hamas din 7 octombrie până ce relațiile dintre cele două comunități să se repare.
Mai mult, tragedia războiului din Gaza şi a ostaticilor răpiți de Hamas vine și peste o stare de frustrare majoră în societatea israeliană, care a protestat luni la rând anul acesta împotriva reformei constituționale inițiate de premierul Benjamin Netanyahu, despre care afirmă că ar putea destabiliza sistemul democratic în care funcționează Israelul.
Anul 2023, pe care îl încheiem peste câteva zile, s-a dovedit unul dintre cei mai dificili din istoria Israelului.
A debutat cu imaginea unei societăți profund dezbinate, așa cum a ilustrat încercarea obstinată a actualului guvern de la Ierusalim de impunere a unei reforme a justiției nedorite de cea mai mare parte a societății civile și a continuat cu un surprinzător și la fel de nedorit război în Fâșia Gaza, care a restaurat parțial coeziunea socială, rămânând însă de văzut dacă ea va fi definitivă sau doar conjuncturală.
Marele demonstrații de proteste ale populației israeliene din prima jumătate a anului, care n-au reușit să convingă conducerea politică a țării să renunțe la un proiect absurd de reformare a justiției, au avut un singur efect palpabil și tragic prin consecințele lui, și anume convingerea crescândă a organizației Hamas că Israelul este slăbit și că s-au creat condițiile pentru atacarea și distrugerea lui.
Combinată cu un eșec incredibil al serviciilor de informații ale țării și cu paralizarea timp de câteva ore a oricărei reacții militare israeliene, împrejurarea făcut posibil masacrul din 7 octombrie, acea sâmbătă neagră în calendarul iudaic care trebuia să încheie Sărbătoarea Corturilor cu cel mai înălțător moment al ei, Bucuria Torei.
Sunt unele opinii care pun în legătură stabilirea în acea zi a atacului fără precedent al organizației Hamas cu un fel de conspirație a axei răului, Rusia – Iran – China, menită să devieze atenția internațională de la războiul din Ucraina și să favorizeze, în consecință, atacurile Rusiei împotriva acestei țări.
Pentru mințile lucide, acest fapt este însă lipsit de substanță. Un atac al Hamasului împotriva Israelului putea avea loc oricând pe parcursul lui 2023 și atunci poate ar fi îndreptățită o teorie a conspirației.
El a avut însă loc la 50 de ani de la Războiul de Yom Kippur din 1973 și oarecum cu aceleași elemente de surpriză. Devine astfel clar că Hamasul a căutat în moment simbolic pentru decizia sa și că el putea fi dictat numai de cauze interne, fie ale societății israeliene, fie ale conflictului israelo-arab.
Se poate aduce în susținerea acestui punct de vedere și faptul că deocamdată războiul din Fâșia Gaza nu s-a extins și nu a antrenat și alte zone ale Orientului Mijlociu, în special Libanul, deși riscul acesta nu este cu totul înlăturat.
Lecția pentru Israel a actualului război, atunci când va fi timpul pentru astfel de analize, este că riscul dezbinării interne este major și că niciodată nu va mai trebui repetată situația în care țara să fie condusă de un guvern care se sprijină pe cele mai reacționare straturi ale societății israeliene.
Pentru exterior, Orientul Mijlociu sau zone chiar mai îndepărtate, conflictul din Fâșia Gaza ar trebui să semnaleze riscul de extindere a lui și de destabilizare a unei mari părți a globului, care, conjugat cu alte potențiale surse de conflict, cum ar fi Ucraina, Taiwan, Yemen etc., ar putea degenera într-o conflagrație mondială.
Corespondentul RRA la Ierusalim, Ion Știubea
EPA/MOHAMMED SABER/ Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.