Mărire de salariu = bani mai puțini în 2024. De ce? 76% dintre tineri se tem de telefon
Paradoxul salariilor românilor: în 2024, șeful îți mărește salariul, dar primești mai puțini bani. Cum se poate? De la 1 ianuarie, patronii nu mai au voie să plătească salariul minim pe economie angajaților cu mai mult de doi ani vechime. Legea ar trebui să ajute aproape 407.000 de angajați, însă realitatea e alta. În lipsa unui procent minim de majorare salarială, creșteri salariale ar putea fi pur simbolice.
Articol editat de cristina.rusu, 17 ianuarie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:27
Spre exemplu, 1 leu, adică nicio îmbunătățire reală pentru oameni. În plus, o prevedere guvernamentală din 2023 complică și mai mult situația: scutirea de impozit pentru 200 de lei din salariul minim dispare odată cu depășirea acestui prag.
Un exemplu concret: un angajat cu un salariu brut pe economie de 3.300 de lei primește în mână 2.079 de lei. Dacă angajatorul decide să majoreze salariul cu doar 10 lei, angajatul nu mai beneficiază de scutirea fiscală, ceea ce duce la final de lună la o scădere a venitului net cu aproximativ 80 de lei. Altfel spus, pentru a compensa și păstra nivelul salariului net, șeful ar trebui să mărească salariul brut cu 150 de lei, doar pentru ca angajatul să primească aceiași bani ca înainte, în mână. Unde merg restul? integral către stat, sub formă de impozite.
Prin urmare, în loc să beneficieze de o îmbunătățire financiară, angajații cu vechime riscă să se confrunte în realitate cu o scădere a veniturilor. Acest paradox necesită o intervenție legislativă, pentru ca măsura să-și poată atinge obiectivul declarat – acela de a îmbunătăți condițiile financiare ale angajaților.
38% dintre angajații europeni suferă din pricina sănătății mintale. Cum probleme nu rămân de regulă la ușă, viitorul ne îngrijorează și atunci când suntem la serviciu, iar asta înseamnă că și organizațiile sunt afectate. Angajații stresați pierd peste 60 de zile pe an în productivitate. Indicele de sănătate mintală (MHI) a scăzut anul trecut în patru țări – Germania, Italia, Olanda și Spania. Pe de altă parte, în Franța și Polonia, scorurile s-au îmbunătățit în aceeași perioadă măsurată, dar Polonia continuă să aibă cel mai scăzut scor. Totodată, 35% dintre respondenții au sesizat o sensibilitate crescută la stresul post-pandemie. România nu a fost inclusă în studiu, însă concluziile au mari șanse să se aplice din plin și la noi.
Telefobia sau frica de a răspunde la telefon e mult mai frecventă decât credea. Mai precis, afectează peste trei sferturi dintre angajații tineri și aproape jumătate dintre seniori. Așadar, aproximativ 35% din forța de muncă globală ar putea fi afectată de telefobie la acest moment. Fenomenul își are sursa în teama de a fi criticat, judecat sau respins, și intră sub umbrela anxietății sociale care afectează miliarde de oameni la nivel mondial.
Apelurile telefonice au un rol major în viețile noastre și pe plan profesional, astfel că acest tip de anxietate afectează și mediul de business, în timp ce 56% dintre angajați declară că evitarea apelurilor telefonice le influențează negativ performanța și productivitatea.
Atât pentru zi, eu sunt Ioana Szabo și îți mulțumesc că urmărești Hacking Work la radio, dar și online. Caută edițiile noastre complete de newsletter, podcastul și articolele de blog, ca să mergi la serviciu, nu la scârbiciu. Să ne reauzim sănătoși, voioși și mintoși și data viitoare.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
