Este cunoscut sub numele de „sângele gheţarului” și nu este de mirare, deoarece culoarea roșiatică a unor bucăți de zăpadă din zonele montane arată foarte asemănătoare cu locul unei crime. Totuşi, explicația fenomenului este foarte departe de moarte și, de fapt, se găsește în viață.
Articol editat de cristina.rusu,
18 ianuarie 2024, 06:00 / actualizat: 18 ianuarie 2024, 9:41
Este cunoscut sub numele de „sângele gheţarului” și nu este de mirare, deoarece culoarea roșiatică a unor bucăți de zăpadă din zonele montane arată foarte asemănătoare cu locul unei crime. Totuşi, explicația fenomenului este foarte departe de moarte și, de fapt, se găsește în viață.
Mai exact în Chlamydomonas nivalis, o algă roz care, în timpul înfloririi, vopsește zăpada de pe pământul în care trăiește cu roz datorită pigmentului său carotenoid roșu, la fel ca în legumele precum morcovii.
Acești carotenoizi sunt tocmai cei care protejează de efectele dăunătoare ale luminii intense și ale radiațiilor ultraviolete găsite la altitudini mari, explică Eric Maréchal, directorul Laboratorului de Fiziologie Celulară și Plantelor, un centru de cercetare din Grenoble, Franța.
America de Nord este regiunea preferată a acestei alge, care s-a extins pe 5% din suprafața totală a ghețarilor, inclusiv în munții din Columbia Britanică, Idaho, statul Washington, Alberta, Alaska și Montana.
Proliferarea acestui fenomen s-ar putea datora, așa cum se întâmplă cu proliferarea algelor în ocean, nutrienților care cad pe vârful muntelui prin precipitații și vânt, deși nu este neapărat un semn bun.
Creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă ar putea stimula, de asemenea, creșterea algelor. Deși reprezintă un lucru bun pentru alge, aceste schimbări ar putea declanșa un efect dăunător de bulgăre de zăpadă asupra ecosistemului din jur, explică Eric Maréchal.
De exemplu, studiile sugerează că zăpada roșiatică reflectă lumina mai puțin eficient decât zăpada albă, fără pată și, prin urmare, se topește mai repede, conform unui raport din 2016 publicat în revista „Nature”. Și nu este clar dacă, la fel ca în cazul înfloririi de alge transmise de ocean, schimbările climatice și poluarea vor face ca zăpada roșie să apară mai frecvent, potențial în detrimentul altor organisme din mediu, adaugă dl Maréchal.
Tocmai lipsa măsurătorilor acestui fenomen îi împiedică pe oamenii de știință să stabilească dacă, de fapt, există din ce în ce mai mult „sânge glaciar” în munți sau nu și dacă acest lucru este direct legat de schimbările climatice. Din acest motiv, Maréchal și echipa sa intenționează să studieze microalgele din zonele muntoase în proiectul lor numit AlpAlga. (www.20minutos.es)
Foto: captură video YouTube
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.