De pe ulițele satului, la Lotul Național de Fotbal Feminin al României [AUDIO/FOTO]

Această prezentare necesită JavaScript.

Fotbalul a devenit un sport îndrăgit de tot mai multe femei. Dorind să aibă performanțe egale cu bărbații reprezentantele sexului frumos reușesc asta în cadrul competițiilor naționale și internaționale. Printre cele care au reușit să aibă o frumoasă carieră în fotbalul feminin se numără și maramureșeanca Maria Ficzay.

Articol editat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2024, 11:42 / actualizat: 21 ianuarie 2024, 9:36

Fotbalul a devenit un sport îndrăgit de tot mai multe femei. Dorind să aibă performanțe egale cu bărbații reprezentantele sexului frumos reușesc asta în cadrul competițiilor naționale și internaționale. Printre cele care au reușit să aibă o frumoasă carieră în fotbalul feminin se numără și maramureșeanca Maria Ficzay.

A început să bată mingea pe maidanul din comuna Ocna Șugatag, ca în final să ajungă în Lotul Național al României de Fotbal Feminin. 

Intuindu-i calitățile antrenorul de fotbal Neluțu Hotea, care a format sute de fotbalisti care joacă în prezent la echipe de anvergură, i-a călăuzit primii pași. Dând dovadă de tenacitate și pasiune pentru sportul cu balonul rotund, maramureseanca a reușit să devină o apreciată sportivă. 

Invitată la Radio Sighet, Maria Ficzay ne-a povestit despre marea ei dragoste pentru fotbal.

Reporter – Maria de unde ai pasiunea pentru fotbal, cine ți-a călăuzit primii pași?

Maria Ficzay – Nu ştiu de unde pasiunea pentru fotbal. Practic, de când mă știu îmi plăcea să joc fotbal, dar cui pot să zic că-i datorez foarte multe mulțumiri că am ajuns să joc fotbal la un nivel profesionist este domnul Neluţu Hotea, de aici din Sighet, unchiul meu. Datorită lui am ajuns într-o într-o echipă de fotbal feminin. După care într-adevăr a fost și meritul altora că am ajuns să joc fotbal la un nivel profesionist. Dar el a fost cel care mi-a deschis drumul înspre fotbalul de performanță.

Majoritatea copiilor din România sau din zona rurală  am fost nevoiți să jucăm să zic pe maidan sau în curtea școlii sau pe uliță, cum ziceam noi. Cred că acei ani de bătut mingea ore întregi afară m-au ajutat foarte mult, chiar dacă nu am făcut parte dintr-o echipă organizată de la o vârstă foarte fragedă. Ca să învățăm să zic așa tainele fotbalului de la o vârstă foarte mică am compensat prin joacă 5, 6 ore cu minge afară. Și nu s-a simțit lipsa să zic, a junioratului de la o vârstă foarte fragedă.

Reporter – Câți ani ai avut și care a fost prima echipă la care ai participat la un meci oficial ?

Maria Ficzay – La 14 ani am ajuns la Cluj, în acel moment la Clujana, acum este Olimpia Cluj. La 15 ani am debutat în prima ligă a României.

Reporter – Cum a fost această experiență?

Maria Ficyaz – Da, era ceva foarte nou pentru mine. Practic la câteva luni după ce am ajuns la Cluj am și debutat în prima echipă. Atunci îmi era greu să cred că o să pot să ajung atât de departe, dar cu siguranță m-am bucurat foarte mult și a fost o experiență care m-a motivat să continui cu fotbalul.

Am jucat la Olimpia Cluj, dar oarecum s-a păstrat structura de la Clujana, doar că ne-am schimbat numele din motive pe care  nu le cunosc, nici nu au importanță. Am jucat 10 ani la Cluj, după care am plecat în Polonia 5 ani, am câștigat patru titluri de campioană și patru cupe ale Poloniei, după care am crezut, că fotbalul de performanță pentru mine oarecum s-a încheiat. Am ajuns la un moment când am considerat că nu mai îmi doresc atât de mult, însă stând câteva luni departe de fotbalul de performanță, am realizat că nu e ceea ce îmi doresc și îmi doresc să joc în continuare fotbal. 

După care am jucat o perioadă destul de scurtă în Ungaria, șase luni de zile, unde am terminat pe locul trei și am jucat finala cupei după care am jucat în România 2 ani. Tot așa, crezând că fotbalul de performanţă este terminat oarecum pentru mine și de fapt nu a fost, am primit un telefon de la un antrenor din Danemarca, cu care vorbisem cu câțiva ani în urmă, când eram în Polonia și nu am putut să să merg atunci acolo pentru că aveam contract în Polonia și am așa am ajuns în Danemarca unde activez și acum la Hjorring, care  este vicecampioana Danemarcei.

Reporter – Cum ai ajuns la echipa națională feminină de fotbal?

Maria Ficzay – La echipa națională e ca și în orice alt sport. Dacă selecționerul sau antrenoarea, antrenorul consideră că au nevoie sau poți să reprezinți România sau ești destul de bun ajungi acolo. Dacă nu, am fost componenta loturilor naționale de la 17 ani, atunci încă nu era naționala under-15, ceea ce avem acuma. Am jucat pentru națională under 17 și under 19, după care am făcut pasul la echipa mare, la care am debutat la 17 ani.

Reporter – Care crezi tu că sunt calitățile de care trebuie să dea dovadă un jucător de fotbal, în special o femeie, jucătoare de fotbal?

Maria Ficzay – Diferă foarte mult și de post, dar în general în jocurile de echipă trebuie să fii responsabil, să-i respecți pe ceilalți. Etica muncii contează foarte mult, disciplina, motivația bineînțeles, dar cred că mai mult ține de disciplină, că îi oarecum un job, deși văzut ca și un hobby, la un job trebuie să mergi zi de zi, trebuie să dai tot ce pot zi de zi pentru că nu-i ca și un loc de muncă oarecare, când poți să îţi pui tu sănătatea în pericol dacă te duci la antrenament și nu ești cu capul acolo, deci da, e responsabilitate. 

Cred că în mare parte când ajungi la nivel de performanță trebuie să te concentrezi zilnic acolo și să să fii prezent, dar cred că calitățile diferă în funcție de posturi. În general un atacant se uită la altceva, un fundaş la altceva, mijlocaşul la fel. Cred că în general antrenorii sunt foarte buni să vadă calitățile jucătorilor și atunci îți găsesc ei un loc în echipă în funcție de ce poți tu să faci.

Reporter- Ce sfaturi le-ai da tu tinerelor care ar dori să practice fotbalul feminin?

Maria Ficzay – Mă bucur în primul rând că e mult mai mare deschiderea pentru fotbalul feminin și în România și în Sighet să zic așa, pentru că știu când am început eu să joc nu era nicio fetiță. Acuma din câte știu de la Neluţu Hotea, sunt câteva care se alătură echipelor de băieți și încearcă chiar dacă nu o să ajungă să facă de performanță, îi foarte bine că au curajul să facă ceva și să fie un exemplu și pentru celelalte, să încerce și să practice un sport. 

Pentru mine nu contează dacă e fotbal sau alt sport, mă bucur când văd copiii că practică sport. Cred ar trebui să îi îndrumăm pe cât mai mulţi copii din jurul nostru să facă sport și să le creăm medii sănătoase unde să practice sporturi indiferent de ce sport ar fi.

Fetelor care vor să practice fotbalul e foarte greu să le dai sfaturi pentru că sunt medii diferite din care vin, Trebuie să aibă curajul să meargă spre echipele de băieți chiar dacă s-au întâlnit cu refuzuri în trecut, cred că lumea este mult mai deschisă și în fotbalul feminin. Mult timp nu s-a acceptat ca fetele să joace fotbal, dar situaţia s-a schimbat.

Sfatul meu pentru fete este să să aibă curajul să meargă spre fotbal și să practice, chiar dacă e cu băieții la început.

Reporter – Așa  cum tu ziceai, fotbalul feminin a căpătat noi orizonturi. Recentul Campionat Mondial care s-a desfășurat şi transmis în întreaga lume a pus în evidență potențialul fotbalului feminin și în același timp spectacolul care îl oferă fotbalul feminin.

Maria Ficzay – Este puțin diferit. Cred că seamănă mai mult cu perioada, să zic așa, romantică fotbalului, probabil anii 60-70 când nu era încă atât de fizic fotbalul masculin, când acum practic fotbaliștii sunt atleți de mare performanță, bineînțeles și partea tactică și tehnică este foarte dezvoltată, dar îi foarte rapid și banii care se care sunt în joc îi strică oarecum poate un pic din frumusețe. 

Și cred că fotbalul feminin aduce mai mult aminte sau fotbalul feminin de înaltă performanță aduce aminte de perioada romantică a fotbalului și îi plăcut ochiului să vezi un meci de bună calitate de fotbal.

Liviu Șiman / Ioana Popovici

Radio Sighet poate fi ascultat online, AICI!

Ne găsiți și pe facebook și instagram!