Modul în care gândim depinde de regimul politic sub care creștem

Te-ai gândit vreodată că stilul de guvernare al țării în care trăiești îți modelează modul de gândire? Cu alte cuvinte: spune-mi cine și cum te guvernează când ești tânăr, ca să-ți spun cum o să gândești toată viața.

Articol editat de cristina.rusu, 23 ianuarie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:27

În România, atât regimul comunist totalitar, cât și tranziția de la comunism la democrație au lăsat amprente adânci în mentalitatea oamenilor. Un studiu recent realizat de o echipă internațională din Statele Unite, de la University of California, completată cu specialiști din România și Israel, a investigat cum schimbarea politică survenită după 1989 a influențat modul în care oamenii din diferite generații își formează opiniile.

Vorbim aici mai ales despre gândirea absolutistă, sau gândirea în alb și negru, care reflectă convingerea că o singură afirmație este corectă, neexistând niciodată un spațiu de abordare mai echilibrat, undeva pe la mijloc. La polul opus gândirii absolutiste, avem gândirea epistemică sau flexibilă, prin care înțelegem că mai multe afirmații ar putea fi corecte simultan.

Ultimii 30 de ani de istorie ai României ne arată o societate foarte polarizată, conflictuală, orientată mai ales spre diferențe și separare decât spre armonie și colaborare. Dacă vrem să schimbăm modul în care gândim, colaborăm și progresăm, ca popor, trebuie să descoperim ce nu facem bine, acum.

După prăbușirea comunismului în România, în anul 1989, presa națională, singura sursă de informații care înainte era controlată de guvern s-a diversificat masiv, iar oamenii au început să utilizeze tehnologia și educația. Cercetătorii au investigat în acest studiu modul în care această tranziție afectează trei categorii distincte de vârstă: cei născuți după revoluția din 1989, cei care și-au petrecut tinerețea sub regimul autoritar și cei cu vârsta de peste 75 de ani astăzi, care au trăit majoritatea vieții sub regimul comunist.

Descoperirile indică faptul că cei mai tineri adoptă o gândire mai flexibilă, în timp ce oamenii mai în vârstă tind să ia informațiile brute și brutal, fără a le analiza critic. Mai mult, cei mai mulți dintre cei care au astăzi peste 75 de ani au avut tendința să citească sau să asculte știrile de la televizor sau radio și să le considere drept adevăr absolut, fără a analiza dacă acestea pot fi manipulate. Explicația pentru această situație este că, pentru cea mai mare parte a vieții lor, românii în vârstă au avut o singură sursă de informare, cea oficială, iar toate cărțile, știrile, filmele și muzica erau sub cenzură comunistă.

Oamenii mai în vârstă din România au fost învățați de regimul comunist să respecte autoritatea și să se supună. Ei s-au obișnuit să ia de bune informațiile difuzate pe canalele oficiale, fără a le pune la îndoială sau a le analiza critic. În contrast, cea mai tânără generație din studiu, care în prezent are între 18 și 30 de ani, se bucură de libertatea de exprimare și de multiple surse de informare, fiind provocată să gândească critic, să verifice informațiile și să își exprime opiniile.

Studiul concluzionează că mediul social și politic din primii 25 de ani de viață ai unui om are un impact semnificativ asupra modului în care ne formăm opiniile. Schimbările politice pot influența direcția gândirii noastre colective. Astfel, putem evita capcanele gândirii absolutiste și putem promova o societate bazată pe evaluare obiectivă, gândire critică, colaborare și dialog constructiv.

O altă concluzie surprinzătoare extrasă din acest studiu ne arată că accesul neîngrădit la informații, utilizarea excesivă a rețelelor sociale, dar și multitudinea de opinii personale exprimate fără discernământ pot duce uneori în direcția nedorită – spre gândirea absolutistă și politica autoritară. Autorii studiului oferă drept exemplu direcția autoritară luată de SUA în timpul administrației lui Donald Trump, care a polarizat societatea, oferind cadrul oportun pentru o gândire extremistă și conflictuală.

Revenind pe meleagurile noastre, modul în care înțelegem democrația poate adânci conflictele între generații. Oamenii s-au confruntat cu multe schimbări sociale abrupte care au influențat ritmul de dezvoltare al țării. Cu toate acestea, aceste schimbări au oferit și acces la informații valoroase, prin care am avut oportunitatea de ”a ne lumina mințile”, a pune la îndoială și a îmbunătăți constant ce știm și a gândi avantajos și constructiv pentru noi.

Tu din ce generație faci parte? Simți că regimul politic în care ai crescut a avut vreo influență asupra modului în care privești lumea? Ce crezi că ai putea face, concret, astăzi, pentru a îți deschide perspectiva și a aborda o gândire mai echilibrată, mai tolerantă, mai orientată spre dezbatere și colaborare? Sunt câteva întrebări care apar natural, după ce am învățat împreună, astăzi: pentru a ne bucura de gândire liberă și performanță, avem mare nevoie de libertate, democrație și responsabilitate. 2024 este un an important, cu multe alegeri, iar libertatea de gândire a noastră și a generațiilor viitoare depinde direct de felul în care știm să ne comportăm și să votăm, în calitate de cetățeni.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, descoperă online podcastul și newsletterul Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.