Wellbeing Washing: Cum oferă angajatorii bunăstare doar pe hârtie

De foarte multe ori, angajatorii declară că le pasă de sănătatea și bunăstarea oamenilor care lucrează pentru ei, dar, în realitate, nu le oferă acestora sprijin relevant pentru a își menține sănătatea fizică și psihică sau nu derulează inițiative semnificative benefice pentru angajați. Acest fenomen se numește „wellbeing washing”.

Articol editat de cristina.rusu, 30 ianuarie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:26

Asemănător cu „greenwashing”, care se referă la afirmația falsă a unei organizații de a fi prietenoasă cu mediul înconjurător, wellbeing washing implică crearea unui fals sentiment de sprijin oferit de firmă pentru angajați.

Pandemia a reorientat atenția noastră a tuturor asupra sănătății mintale și a stării de bine. În același timp, a fost pusă sub semnul întrebării și măsura în care organizațiile sunt responsabile pentru bunăstarea angajaților lor și, ca urmare, mai multe dintre ele au promovat diverse programe de wellbeing, care abordează preventiv și proactiv menținerea formei fizice și psihice a oamenilor. Unele dintre aceste organizații chiar s-au ținut de cuvânt și au oferit sprijin concret angajaților, dar altele au făcut doar un ipocrit și rușinos greenwashing.

Companiile promovează adesea acest tip de beneficii orientate spre bunăstare doar în perioada de recrutare, dar nu le reamintesc angajaților de tot ceea ce le este oferit după ce s-au angajat, astfel că mulți oameni nu știu sau uită ce posibilități concrete au pentru a se păstra în formă. Noii angajați pot fi adesea copleșiți de situație sau nu știu unde să găsească informațiile despre aceste beneficii în timpul procesului de onboarding. „Ceea ce speră angajatorii este ca angajații să nu folosească de fapt aceste beneficii, pentru că asta costă bani,” explică Mark Debus, manager al unei clinici de sănătate comportamentală.

Cum identificăm dacă angajatorul nostru face „wellbeing washing”? Iată câteva exemple ale unor astfel de comportamente ipocrite și lipsite de responsabilitate față de oameni:

• Angajatorul declară că celebrează săptămâna sănătății mintale, dar nu oferă sprijin concret pentru păstrarea sănătății mintale, oamenilor din cadrul organizației.
• Angajatorul publică postări pe rețelele de socializare, articole de blog pe aceste teme generoase sau un reprezentant discută în podcasturi despre conștientizarea sănătății mintale într-o companie, dar firma nu dispune de mecanisme reale de sprijin pentru astfel de situații.
• Declarațiile promițătoare privind sprijinul pentru sănătatea mintală sunt urmate de acțiuni superficiale, cum ar fi: organizarea unor săli pentru relaxare, dar care nu sunt accesibile sau utilizabile.
• În alte cazuri, angajatorul spune că susține echilibrul între viața profesională și cea personală, dar evidențiază și laudă angajații care muncesc peste program și promovează șefii care practică și încurajează acest comportament toxic.
• Alte ori, angajatorul se laudă cu reguli atrăgătoare privind zilele de concediu, dar are o cultură în care angajatul ezită să își ia zile libere din cauza volumului de muncă la care va trebui să se întoarcă sau pe care va trebui să îl lase în responsabilitatea colegilor.

Am dat doar câteva exemple, cu care sunt convins că foarte mulți dintre noi ne-am întâlnit, din păcate. Dacă doresc cu adevărat să demonstreze că le pasă de sănătatea mintală a angajaților, este esențial pentru companii să creeze o cultură organizațională în care angajații să se simtă în siguranță când își iau concediu și să se poată bucura de perioada de liniște și odihnă fără să fie întrerupți de sarcinile de la muncă.

Un angajator poate evita să fie acuzat de Wellbeing Washing dacă se asigură cu adevărat că sprijinul pentru bunăstarea și sănătatea angajaților este autentic și susținut de inițiative semnificative. Acest lucru poate fi realizat printr-o comunicare onestă, solicitând opiniile angajaților și depunând eforturi concrete pentru a construi o cultură organizațională sănătoasă.

Iar angajații ar trebui să expună situațiile de ipocrizie, mai întâi deschizând subiectul în discuțiile cu șefii lor și apoi, dacă nu se întâmplă vreo schimbare în bine, expunând public aceste situații, prin platforme precum Glassdoor sau  Undelucram.ro sau scriindu-ne nouă, echipei Hacking Work.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și susții online proiectele Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.