Ești mai valoros dacă pui la îndoială ceea ce știi. Descoperă gândirea critică.

Hai să vorbim azi despre Gândirea critică. O aptitudine umană considerată tot mai valoroasă de către angajatori, dar pe care, din păcate, prea puțini oameni o înțeleg corect.

Articol editat de cristina.rusu, 8 februarie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:25

Unii cred că gândirea critică se referă la căutarea intenționată a fisurilor în faptele și raționamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, să le cauți altora nod în papură. E greșit, foarte greșit să înțelegem gândirea critică în acest mod.

De fapt, gândirea noastră nu trebuie să fie critică la adresa altora, ci mai degrabă să se uite cu vigilență exact la felul în care chiar noi gândim. Cu alte cuvinte, dacă este să căutăm fisuri în raționamentul cuiva, fix noi suntem aceia la care trebuie să ne raportăm.

Studiile din piața muncii și chiar anunțurile de recrutare arată de câțiva ani că oamenii capabili de gândire critică sunt mai valoroși în plan profesional, sunt mai interesanți pentru angajatori și, s-a demonstrat deja în practică, sunt capabili să producă performanțe profesionale și de business mult superioare celorlalți.

Pentru a înțelege mai bine conceptul de gândire critică, vă propun azi ca sursă de inspirație cartea THINK AGAIN (”Regândește-te”), scrisă de Adam Grant, unul dintre cei mai străluciți gânditori ai zilelor noastre, profesor de psihologie organizațională la universitatea Wharton.

De obicei, spunem că un om este inteligent dacă dispune de o cunoaștere bogată și are abilitatea de a gândi și a învăța. Ei bine, Adam Grant spune că, într-o lume atât de dinamică precum cea în care trăim azi, aceste lucruri nu mai sunt suficiente. Iar dacă vrei să fii inteligent cu adevărat, trebuie să îți educi și să exersezi constant capacitatea de a regândi, a te dezvăța și a te răzgândi.

Cum putem să ne antrenăm gândirea și să ne păstrăm mintea deschisă?

Adam Grant are o rețetă cu trei metode:

Numărul UNU: gândește ca un om de știință.

Asta înseamnă să îți tratezi opiniile ca ipoteze de lucru și să consideri că orice decizie iei este de fapt un experiment. În lumea științifică, există bunul obicei de a căuta dovezi solide pentru orice afirmație, dar și bunul obicei de a pune la îndoială convingerile și de a testa valabilitatea lor, în diferite contexte. Așa trebuie să ne raportăm și noi la ideile și deciziile noastre: să le apărăm cu argumente logice și solide, dar și să fim pregătiți să le îmbunătățim, atunci când realizăm că ele nu sunt cele mai bune, în anumite situații.

Numărul DOI: combină inteligent încrederea cu modestia.

Este bine să ai încredere în ideile tale și să le susții cu probe și argumente, dar adaugă la asta o atitudine modestă și tolerantă și ascultă și alte opinii, acceptând sincer că uneori te poți înșela sau că lucrurile s-au mai schimbat de la o vreme, fără ca tu să îți dai seama.

Și Numărul TREI: construiește-ți o rețea socială care să te țină treaz și să te ajute să evoluezi.

Adună lângă tine oameni isteți, curioși, curajoși, diverși, cu care să porți discuții pline de valoare și sens și care să te provoace constant să îți îmbunătățești ideile și convingerile. Conflictele de idei și opinii sunt foarte bune, atâta vreme cât le păstrăm într-o logică a dezbaterii civilizate, cu argumente și nu le lăsăm să deraieze în ciondăneală orgolioasă cu efecte toxice în plan emoțional.

Obiceiul de a aborda situațiile din mai multe unghiuri, de a căuta mereu idei proaspete și perspective noi, de a lua în considerare mai multe opinii și chiar de a ne pune la îndoială constant propriile convingeri este extrem de sănătos. Rutina și obiceiul lui ”lasă că merge și-așa” nu au cum să ne ajute să progresăm.

Adam Grant spune că noi, oamenii, avem tendința naturală de a ne lăsa gândirea să lenevească. Conservatorismul și delăsarea, ignoranța și dorința de a nu îi deranja pe ceilalți cu curiozitatea și apetența noastră pentru schimbare ne fac uneori să băltim păgubos într-un univers al unor convingeri prăfuite.

Doar proștii au certitudini și convingeri ferme pe aproape orice temă de discuție. Iar când acestea sunt și susținute agresiv, ajungem rapid la fanatism și extremism. Nu putem progresa decât dacă ne deschidem mintea pentru a descoperi peisaje noi, idei proaspete, perspective diferite, oportunități diverse și oameni care ne oferă alternative. A fi dispuși să ne răzgândim sau să ne îmbunătățim convingerile înseamnă de fapt să ne dezvoltăm cunoașterea și să descoperim drumul spre progresul personal sau colectiv.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală, îți mulțumesc că ne asculți și ne susții. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.