Foto: Sergio Cerrato – Italia/ Pixabay
Articol editat de Andrei Cretoiu, 14 februarie 2024, 10:14
Măsura, menită să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu a fost una din ţintele protestelor fermierilor din multe ţări ale Uniunii, inclusiv din România.
Comisia permite acum cultivarea acestor suprafeţe cu plante fixatoare de azot, cum sunt soia, mazărea sau lucerna, care preiau azotul din aer şi îl transferă în sol sub formă de compuşi stabili.
Conform noilor politici agricole, fermierii erau obligați inițial să lase nelucrate patru procente din suprafețele fermelor, pe considerente ce țin de revigorarea biodiversității. În urma protestelor agricultorilor din Uniunea Europeană comisia a venit în urmă cu 2 săptămâni cu alternativă aceea de a cultiva plante fixatoare de azot sau culturi intermediare pe șapte procente din suprafețe, însă fără a folosi pesticide. În urma discuțiilor din consiliu cu statele membre, suprafața a fost redusă acum la patru procente în favoarea fermierilor.
Olaf Gill, purtătorul de cuvânt al comisiei pe probleme de agricultură:
Pentru fermierii europeni care vor aplica această alternativă, se va considera că îndeplinesc criteriul inițial din GIC opt. Astfel, fermierii au la dispoziție fie să lase patru procente nelucrate, fie să le cultive cu plante fixatoare de azot sau culturi intermediare. Varianta adoptată este calibrată atât pentru a oferi flexibilitate fermierilor, cât și pentru a proteja biodiversitatea și calitatea solului.
Măsura se va aplica retroactiv începând cu 1 ianuarie, pentru a nu păgubi agricultorii care au refuzat obligația inițială. În acest moment, statele membre au la dispoziție 2 săptămâni să comunice comisiei modul în care vor aplica noile obligații, având în vedere că au cele două alternative la îndemână.
Bogdan Isopescu/ RRA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
10 oraşe mari din România fac parte, de marți, 29 octombrie, dintr-un proiect european de mediu prin care până în 2030 vor deveni inteligente...
Proiectul privind finalizarea Amenajării Hidroenergetice Răstoliţa a primit, azi, avizul de mediu din partea autorităţii judeţene de mediu din...
Peste 150 de milioane de euro vor fi investiţi în exploataţii pomicole noi, la nivel naţional, după ce cererile de finanţare a sute de fermieri...
Specialiştii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, alături de colegii lor din străinătate, au...