Cum ar fi fost dacă aș fi știut să intervin?
Pentru că și clujenii, fie că sunt sau nu părinți, vor putea beneficia de acestea în perioada 1 – 6 martie, l-am invitat pe Vasile Vlașin, fondatorul Părinți Salvatori, să ne spună ce învățăm la curs și cum a pornit această inițiativă.
Articol editat de cristina.rusu, 16 februarie 2024, 13:35
Pentru că nimeni nu ar trebui să-și pună niciodată această întrebare „Cum ar fi fost dacă aș fi știut să intervin?”
Totul a pornit în urma unei drame personale pierderea propriului copil, Luca, în urma unui banal înec cu mâncare. Asta s-a întâmplat în urmă cu 8 ani și două luni, Luca a rămas în comă timp de 49 de zile chiar la Cluj, pe strada Moților, la Spitalul de Urgență pentru copii. După 49 de zile, inimioara s-a oprit. Și atunci am înțeles, în toată perioada aceea și în perioada care a urmat după am înțeles cât de importantă este intervenția aceea imediată, intervenție imediată care nu poate fi făcută nici de medicii de la spital, nici de personalul de pe ambulanță, pentru că ambulanța, în medie, ajunge în 12 minute. Vorbim de 12 minute în urban, iar un creier poate să reziste maxim 5 minute. Dacă în aceste în medie 5 minute, martorii nu fac ceea ce trebuie făcut la nivel profesionist, ambulanța ajunge de cele mai multe ori doar pentru a constata decesul.
Motoul sub care se desfășoară programul acesta de cursuri gratuite sună în felul următor: pentru că nimeni nu mai trebuie să-și pună vreodată întrebarea cum ar fi fost dacă aș fi știut să intervin.
Anca Brășfălean: Ce învățăm concret la Cluj, în perioada 1-6 martie, la cursurile gratuite de prim ajutor, cu prezență fizică?
Încercăm să acoperim nevoile cele mai mari pe care noi, ca martori ai unei victime, le avem, și anume partea cea mai importantă și anume pragul emoțional pe care noi trebuie să-l depășim în momentul în care identificăm o victimă și apoi abilitățile pe care trebuie să le avem pentru a aplica corect, profesionist manevrele salvatoare de viață. Avem două părți teoretic și practic. La partea teoretică încercăm să acoperim primele două nevoi, și anume cunoștințele la nivel teoretic și discuția pe care o avem sau informațiile pe care le ofer pentru a ajuta fiecare persoană în parte să se pregătească sub aspect psiho-emoțional pentru a face față unei tragedii, pentru că ți se poate întâmpla să găsești o victimă pe stradă, să nu ai nicio legătură afectivă față de acea victimă și atunci poate că e ușor, mai simplu, dar ți se poate întâmpla ca victima să fie propriul tău copil, adică apogeul.
Și atunci, dacă tu nu ești pregătit sub aspect psiho-emoțional, vei claca și chiar dacă ești dr. în resuscitare nu vei mai putea să faci absolut nimic la propriu sau la figurat vei cădea și tu alături de victimă.
Anca Brășfălean: Și pentru ce situații specifice învățăm să acordăm prim-ajutor?
Ne interesează doar situațiile de viață și de moarte, adică cele care nu suportă amânare până la sosirea ambulanței. Și aici avem mai multe, dar le putem grupa în două categorii, oprirea respirației pe fondul cel mai frecvent a unui înec spunem generic înec, deși tehnic sunt vreo opt categorii, însă în popor sunt cunoscute toate ca înec, fie că vorbim de înec cu mâncare, fie că vorbim de înec cu ceva o jucărie de exemplu o piesă dintr-o jucărie mică, fie că vorbim de înec în apă, în piscină, în râu. În popor, toate acestea sunt numite înec, așa că așa le numim și noi, pentru că un alt specific al acestui curs este că totul se desfășoară într-un limbaj foarte, foarte simplu. Toți termenii și toate expresiile tehnice medicale sunt traduse în cuvinte simple, în așa fel încât să fie foarte ușor de asimilat de fiecare persoană.
Pentru că ceea ce învățăm noi sunt informații care se adresează publicului larg, nu persoanelor cu pregătire medicală, adică ceea ce ar trebui să știm noi, fiecare dintre noi ce să facem până la sosirea ambulanței și învățăm inclusiv cum să apelăm serviciu de urgență 112, pentru că, din păcate, nici asta nu cunoaștem la nivel de mase. Anul trecut, de exemplu, au fost 5 milioane de apeluri nejustificate la 112. Deci situațiile care nu suportă amânare până la sosirea ambulanței.
Cealaltă situație destul de frecventă este stopul cardiorespirator pe fondul afecțiunilor cardiace. De 155.000 de ori s-a auzit asta în România anul trecut, a făcut infarct și a murit. 155.000 de români au murit din cauza afecțiunilor cardiovasculare. Dacă partea de înec cel mai frecvent se întâmplă la copii, pentru că ei sunt cei mai predispuși pe fondul neatenției, a neglijenței sau a ne-îndemânării, deci acolo vor fi cele mai frecvente cazurile și victimele, partea de stop cardiorespirator pe fondul afecțiunilor cardiace se întâmplă la persoane de la 40 de ani în sus. Acoperim, așadar, toate categoriile de vârstă, de victime, de la nou-născut până la vârsta cea mai înaintată.
Anca Brășfălean: Acordarea primului ajutor ar trebui să fie materie obligatorie în școală, spune Vasile Vlașin, de la Părinți Salvatori. Iată și argumentul său:
Ceea ce fac eu este doar o picătură în oceanul de nevoi. Eu am reușit să susțin aceste 1518 sesiuni de curs, la care au participat aproximativ 48.000 de români. Raportat la 18 milioane, ceea ce am reușit eu să fac în 8 ani de zile este doar o picătură în oceanul de nevoi. Baza educației începe în școală. În toate țările care își respectă cetățenii ceea ce învățăm noi la cursul acesta este deja de mult învățat ca materie obligatorie în programa școlară. Pe lângă toate celelalte lucruri bune pe care copiii le învață în școală, așa ceva ar trebui să fie în top.
În perioada 1-6 martie, cursuri gratuite de prim ajutor organizate de Fundația Părinți Salvatori. Nu sunt adresate doar părinților, ci tuturor celor care vor că știe cum să salveze o viață.
Anca Brășfălean/ Cristina Rusu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
