Prima pagină » Reportaje » Generația conectată: impactul rețelelor sociale și navigarea online în viețile copiilor noștri
Generația conectată: impactul rețelelor sociale și navigarea online în viețile copiilor noștri
Foto: Alena Darmel/Pexels
Tinerii din ziua de azi nu-și pot închipui viața fără rețele de socializare. Cele mai utilizate sunt Instagram și Whatsapp, care sunt accesate de 86% dintre adolescenți, urmate de TikTok (70%).
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
16 februarie 2024, 06:00 / actualizat: 16 februarie 2024, 9:45
Tinerii din ziua de azi nu-și pot închipui viața fără rețele de socializare. Cele mai utilizate sunt Instagram și Whatsapp, care sunt accesate de 86% dintre adolescenți, urmate de TikTok (70%).
Conform celui mai recent sondaj derulat de Organizația Salvați Copiii în rândul părinților, în luna ianuarie 2024, adolescenții de 16-17 ani petrec o perioadă considerabilă de timp navigând pe internet. 34% dintre tineri sunt online între 4 și 6 ore pe zi, iar 14% depășesc 6 ore pe zi.
Reporter: Rețelele de socializare au devenit omniprezente în viața copiilor și nu numai. Acestea creează dependențe și, ocazional, ne fac viața mai ușoară, ne ajută să rămânem în contact cu prietenii noștri, să ne promovăm activitatea și să fim la curent cu cele mai noi știri. Din ancheta realizată de Organizația Salvați Copiii reiese că un procent semnificativ de părinți, adică 75%, declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizare a internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală. 70% spun acest lucru. În plus, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Cât de importante sunt rețelele de socializare pentru tânăra generație?
Vorbitor 1: Singurele rețele de socializare cu adevărat importante sunt youtube și whatsapp, pentru că pe youtube, de exemplu, sunt și documentare din care poți să înveți lucruri importante și pe whatsapp poți să comunici cu prietenii.
Reporter: Tu folosești rețelele de socializare?
Vorbitor 2: Da, whatsapp, youtube și cam rar tik-tok. Și jocuri.
Reporter: Și ce te joci?
Vorbitor 2: Roll stars, mai rar Call of duty și cam atât.
Reporter: Și pe tik-tok ce ai descoperit când te-ai uitat? La ce-ți place să te uiți când accesezi tik-tok-ul?
Vorbitor 2: Nu știu, la ce-mi apare.
Reporter: Tu? Ce poți să-mi spui despre rețelele de socializare? Sunt ele importante pentru noi sau nu sunt?
Vorbitor 3: Sunt destul de importante, dar eu n-am mai avut telefon de aproape 2 ani.
Reporter: Ai fost pedepsit?
Vorbitor 3: Da, pentru că nu luam note destul de bune. Și pentru că nu mai am telefon, am note mult mai bune acum.
Reporter: Crezi că telefonul era vinovat? De ce stăteai prea mult pe el? Sau cum? Ce făceai?
Vorbitor 3: Intram pe jocuri și mă jucam cam 5-6 ore pe zi.
Reporter: Organizația Salvați Copiii, prin proiectul european dedicat siguranței online, implementat din anul 2008, realizează periodic studii și cercetări pentru a înțelege mai bine provocările digitale ale zilelor noastre. Din ancheta recent realizată reiese că intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă, este de 5-10 ani. Spre exemplu, 32% dintre părinții cu copiii de această vârstă afirmă că fiul sau fiica lor utilizează tiktok, 21% instagram, 19% – facebook și 17% – snapchat. Claudia Oprescu, coordonatorul programului Siguranță Online Salvați Copiii România, ne spune care ar trebui să fie conduita copiilor pe rețelele de socializare, dar și în jocurile video și ce ar trebui să facă părinții în situațiile în care rețelele de socializare conturbă viețile copiilor.
Claudia Oprescu: Într-adevăr, părinții, așa cum ne arată această cercetare Internetul în familie, părinții sunt foarte îngrijorați. Peste 75% dintre părinți ne-au mărturisit că sunt îngrijorați ca lor copil să nu intră în contact cu persoane necunoscute, deci cumva este cert faptul că copiii sunt supuși acestui risc, mai ales dacă ei nu respectă vârsta de acces a platformei de socializare pe care intră sau a aplicației sau a jocului video. Pe de altă parte, observăm că sunt părinți în proporție de 50% care spun că nu știu cum îi poate afecta internetul pe copii. Este adevărat că un părinte își cunoaște cel mai bine copilul și că poate vedea semnalele dacă acesta este victima unor riscuri pe internet sau nu. Pe de altă parte, dacă ne gândim la vârsta adolescenței, aici acestea sunt mai greu de citit, da. Adolescentul tinde să ducă către grupurile de prieteni și așa cum observăm și din studiile de anul trecut, când am avut grupul țintă ca adolescenți și i-am întrebat dacă ei au fost victima unor fenomene ca cyber-bullying, aceștia au răspuns în proporție de peste 40% că au fost și au tins să se ducă spre grupul de prieteni, nu spre părinți. Din cauza aceasta noi îi încurajăm tot timpul pe părinți să fie alături de copiii lor, să aibă o comunicare deschisă, așa cum îi întreabă: ce s-a întâmplat astăzi la școală, ce ați făcut, cum a fost, cum te-ai simțit?, așa să-l întrebe și cu referire la realitatea din online: cu cine ai mai vorbit astăzi, pe ce grup ai mai intrat sau ce grup ai mai părăsit?, eventual: ce video ai mai văzut? Că am văzut că conținutul video este foarte urmărit: ce muzică ai ascultat?… Deci cumva să purtăm aceleași discuții pe care le avem despre offline, despre cum s-a simțit el în offline, dar să le purtăm și cu referire la online, pentru că dacă ne gândim la un singur risc, cum este bullying-ul, da? Bullying-ul, dacă vine copilul acasă cu hainele rupte, eventual cu o vânătaie, este ușor observabil, dar dacă al nostru copil este victima cyberbullying-ului, este mult mai greu detectabil.
Reporter: La ce ar trebui să fie părinții atenți?
Claudia Oprescu: Putem să observăm noi ca părinți, dacă copilul se închide foarte mult în cameră cu telefonul în mână, sare și este un pic agitat când primește câte o notificare sau are tulburări de somn sau refuză să mai intre pe internet – este cealaltă extremă, refuză să-și mai ia telefonul, deci cumva sunt niște semnale care ar trebui să atragă atenția părinților să inițieze această discuție, indiferent de vârstă. Este foarte liniștitor pentru un părinte să știe că dacă al lui copil întâmpină neplăceri, dificultăți sau mai grav este victima unor fenomene din acestea, a unor pericole online, să fie primul la care apelează pentru că de aici își poate lua încrederea, liniștea și împreună pot găsi soluții.
Reporter: Ce se întâmplă atunci când părintele nu are soluțiile la îndemână?
Claudia Oprescu: Pentru aceștia există specialiști, există programul Ora de net care oferă consiliere gratuită, care poate să fie prin telefon, prin email, dar și pe CET-ul instant de pe site-ul oradenet. Aici pot răspunde consilierii în siguranță, online, și pot răspunde cu informații privind management-ul emoțiilor, dar și informații legale pentru că aceste pericole deseori se transformă în infracțiuni. Pot oferi soluții și tehnice: ce să faci când primești mesaje de hărțuire, mesaje jignitoare, când primești, nu știu, video-uri sau te apelează adulți și tu ești minor. Cumva sunt soluții psihologice, sunt soluții legale și tehnice ca să facem față acestor pericole împreună cu copiii noștri.
Rodica Tulbure/Bianca A. Câmpeanu
Foto: Alena Darmel/Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.