Doar 7% dintre victimele fraudelor din mediul online, la nivel internaţional, reuşesc să îşi recupereze banii pierduţi, se arată într-un studiu realizat la finalul anului trecut de Alianța Mondială Împotriva Înșelătoriilor (Global Anti Scam Alliance). Totodată, 60% dintre respondenţi au declarat că aceste întâmplări le-au provocat un impact emoţional foarte puternic.
Foto: Foto: Pete Linforth/ Pixabay
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
21 februarie 2024, 12:06 / actualizat: 5 martie 2024, 12:09
Doar 7% dintre victimele fraudelor din mediul online, la nivel internaţional, reuşesc să îşi recupereze banii pierduţi, se arată într-un studiu realizat la finalul anului trecut de Alianța Mondială Împotriva Înșelătoriilor (Global Anti Scam Alliance). Totodată, 60% dintre respondenţi au declarat că aceste întâmplări le-au provocat un impact emoţional foarte puternic.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei escrocii își perfecționează metodele de înșelăciune și exploatare a naivității victimelor. Astfel reușesc să obțină câștiguri ilegale destul de mari. Este important, ca posibilă victimă, să fii informat și precaut, să te protejezi împotriva fraudelor sofisticate care promit îmbogățire rapidă, dar care, în realitate, pot duce la pierderi financiare semnificative.
Pe lângă binecunoscuta deja metodă Accidentul în care se solicită bani, prin intremediul unui apel telefonic ce anunță o tragedie în familie, sunt tot mai frecvente înșelătoriile de pe Facebook și WhatsApp care te lasă fără bani în cont.
Metoda, constă în promisiuni de câștiguri rapide și mari prin investiții în acțiuni ale unor companii naționale, de obicei din domeniul energetic. Totul începe cu un anunț atractiv primit online, prin rețelele de socializare. Victimele, după ce au accesat un link, sunt direcționate către o pagină care solicită date personale, inclusiv numărul de telefon. De aici și până la controlul asupra conturilor victimelor, drumul e foarte rapid, explică Gina Pop, șeful Biroului de Analiză și Prevenire din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj.
Gina Pop: Navigarea online implică riscuri serioase, cum ar fi furtul de identitate, atacurile fishing, supravegherea neautorizată, vulnerabilitățile în securitatea dispozitivelor și software-uri rău intenționate, care oferă acces neautorizat cu privilegii de administrator. Datele personale expuse pe internet pot fi utilizate în scopuri ilegale, iar dispozitivele conectate sunt vulnerabile la atacuri cibernetice. Publicitatea țintită și manipularea informațiilor reprezintă alte amenințări. Reputația online poate fi afectată, iar informațiile postate pot avea consecințe pe termen lung. Protejează-ți așadar, intimitatea online prin măsuri precum educația cibernetică, parole puternice și gestionarea atentă a setărilor de confidențialitate. Rețelele sociale rămân în continuare un mijloc popular de propagare a fraudelor online. Atacatorii se folosesc de conturi compromise sau generează unele noi pentru a promova oferte de nerefuzat ce au ca scop de fapt culegerea datelor de la potențialele victime. Spre exemplu, o companie de transport public ar oferi un an gratuit de călătorii, trebuie doar să introducem datele personale și legitimația de transport în comun ar fi eliberată online. Nimic mai fals! Atacatorii se deghizează în societatea de transport. Ce trebuie să facem pentru a evita fraude similare: suntem foarte atenți la denumirea paginii care publică reclama. Dacă aceasta nu corespunde cu o denumire a unei entități oficiale, sunt șanse mari să fie vorba de o fraudă. Verificăm alternativ și când a fost lansată pagina, câți urmăritori are și care este obiectul de activitate. Dacă oferta este prea bună pentru a fi adevărată, acest lucru ar trebui să ne determine să fim cât mai sceptici cu privire la ceea ce vedem. Dacă adresa link-ului pare a fi una ce nu corespunde unui canal oficial de comunicare al companiei în numele căruia se face oferta, trebuie să evităm neapărat accesarea lui și mai ales furnizarea de date personale.
Polițiștii îndeamnă la precauție, mai ales în situațiile în care este vorba despre oferte superatractive și, de asemenea, evitarea instalării unor aplicații sau programe, pe telefonul mobil sau laptop, la îndemnul necunoscuților.
Gina Pop: Infractorii online persistă în utilizarea rețelelor sociale pentru a plasa capcane frauduloase utilizatorilor, în special prin mesagerie instantă. Astfel, iată ce putem face pentru a ne proteja cât mai bine de astfel de fraude, fii atent când primești mesaje care solicită ajutor financiar prin mesaje private, chiar și atunci când provin de la prieteni, familie sau cunoștințe. Este posibil ca respectivul cont să fie compromis, iar în spatele mesajelor să se afle atacatori. Verifică întotdeauna dacă vorbești cu posesorul legitim al contului, poți face acest lucru accesând un canal de comunicare alternativ sau prin apel telefonic. Dacă ai căzut în capcană, anunță imediat banca pentru a încerca blocarea tranzacțiilor și pentru a furniza detalii pentru o analiză detaliată. În cazul în care ai suferit pagube materiale prin această metodă, depună o plângere la poliție. Nu uita să informezi prietenii care și-au pierdut accesul la conturile de social media și să raportezi acele conturi ca fiind compromise pe rețelele sociale. Antrenează-te, așadar, să depistezi și să eviți accesările online, vizitând site-ul proiectului de conștientizare siguranța online, www.sigurantaonline.ro.
O soluție de protecție împotriva fraudelor ar fi utilizarea de parole unice pentru pentru fiecare cont de social media şi schimbarea acestora în mod regulat.
Așadar, tentativele de fraudă apar în toate industriile, de la oferte promoţionale sau vouchere cadou, la scheme false de investiţii şi mesaje de rezervare de călătorii. La modă au rămas anul acesta și fraudele bazate pe relații romantice şi aplicaţii de dating, care au ajuns, încă de anul trecut, la 2% din totalul escrocheriilor digitale raportate în 2023. Conform aceleiași surse, un furnizor de infrastructură pentru criptomonede, Binance, pierderile financiare colective înregistrate de victime, în 2023, au depăşit zeci de milioane de dolari, iar media este de aproape 14.000 de dolari/victimă.
Conform specialiştilor, tehnologia „deep fake„, una dintre cele mai folosite pentru a păcăli victimele, este utilizată de către atacatori pentru manipularea înregistrărilor video, pentru a crea ofertele false. De regulă, aceştia se folosesc de imaginea unor personalități, oameni politici, de afaceri, chiar și jurnalişti, pentru a oferi un plus de încredere potenţialelor victime. În unele cazuri, materialul pare o știre de televiziune.
Alina Nechita/Bianca A. Câmpeanu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
