Acolo unde cerul atinge pământul! [AUDIO]

Acolo unde cerul atinge pământul! Așa se poate numi zona de frontieră alpină cu Ucraina.

Articol editat de cristina.rusu, 11 martie 2024, 10:49 / actualizat: 13 martie 2024, 19:20

Este o zonă dificil de supravegheat și, din păcate, aici s-au înregistrat și evenimente tragice. Dorind să scape de război, cetățeni ucraineni au riscat să treacă frontiera prin această zonă. Unii au avut norocul să fie descoperiți și salvați după ce s-au rătăcit, alții, din păcate, și-au pierdut viața.

Pentru a afla cum decurg misiunile de supraveghere a zonei, colegul nostru, Liviu Șiman, a petrecut o zi în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina.

Este o zonă extrem de dificilă din punct de vedere a asigurării misiunilor de supraveghere. Din cei 430 de km de frontieră cu Ucraina, peste 230 de km sunt reprezentați de un relief muntos, împădurit cu înălțimi cuprinse între 1.000 și 1.900 de metri. În această zonă, din păcate, s-au întâmplat și evenimente dramatice, este vorba despre refugiați ucraineni care, fugind de război, dând dovadă de inconștiență, au pornit spre România, prin această zonă extrem de periculoasă și dificilă.

Foto: IGAV- Inspectoratul General de Aviație al MAI

În cei 2 ani de război, peste 9.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera, din păcate s-au înregistrat și 16 decese în zonă, precum și în zona frontierei peste râul Tisa. În total au fost salvați 72 de cetățeni ucraineni.

Liviu Șiman: Ne aflăm la cota 1.000 m în zona Pârcălab, în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina, în sectorul de responsabilitate a Poliției de Frontieră Vișeu de Sus. Alături de noi se află și chestor de poliție Florin Coman, șeful Inspectoratului Teritorial de Frontieră Sighetu Marmației.

Domnule Florin Coman, am participat la o misiune specifică în zona de frontieră, în zona montană, o zonă foarte dificilă, o să vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre aceste aspecte, despre modul cum se derulează aceste misiuni:

Din cei peste 430 de km de frontieră cât are lungimea frontierei cu Ucraina în nordul țării, peste 230 de km de frontieră este reprezentat de un relief muntos înpădurit, cu înălțimi cuprinse între 1.000 și 1.900 de metri, cu numeroase râuri și pâraie. După cum observați, căile de acces spre frontieră sunt puține, sunt amplasate pe văile principalelor râuri, care sunt impracticabile pe timpul iernii, de regulă, ceea ce îngreunează foarte mult mobilitatea patrulelor Poliției de Frontieră. Terenul este greu accesibil, condiții meteo schimbătoare, teren accidentat, risc de avalanșă, locuri primejdioase, ceea ce impune luarea unor măsuri suplimentare de către Poliția de Frontieră, atât pentru a fi eficienți în activitatea noastră de combatere a infracționalității transfrontaliere, dar și pentru accidentele care se pot întâmpla pe timpul executării misiunilor. De aceea, în sistem integrat, cu sprijinul și celorlalte structuri, încercăm să fim eficienți și o să vă dau câteva detalii despre felul în care încercăm să fim eficienți, având în vedere relieful și cele prezentate.
Desfășurăm la frontiera de nord a României activități în comun cu colegii noștri de la FRONTEX, care ne sprijină cu tehnică, cu aparatură. Desfășurăm toate tipurile de misiuni specifice Poliției de Frontieră. Desfășurăm activități importante cu sprijinul colegilor de la Inspectoratul General pentru imigrări și noi cu tehnică performantă, discutăm aici, din punct de vedere al mobilității, despre Fordurile Raptor, care au intrat în serviciu în anul 2022, deținem drone performante, colegi specializați, pentru că, într-adevăr, încă de la începutul acestui conflict militar, frontiera cu Ucraina a fost sau a devenit una din ce în ce mai sensibilă și este foarte important să o gestionăm într-un mod profesionist.

Pot să vă dau câteva detalii, pentru că principalul fenomen infracțional care se manifestă la frontiera de nord a României odată cu începerea războiului, sunt trecerile ilegale din Ucraina în România. Pot să vă spun că în primii 2 ani de zile de la începerea conflictului, peste 9.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera de nord. Am avut în anul 2023, 3.767 de cetățeni ucraineni incorporabili, adică cetățeni ucrainieni care fug de armată sau nu doresc să participe în acest conflict armat. În anul 2023, totuși, constatăm o scădere un pic față de anul 2022, când au fost depistați 4.500 de cetățeni ucraineni la frontiera de nord a României, discutăm despre aproximativ 2.000 la granița Maramureșului cu Ucraina, peste 1.500 pe raza județului Suceava, peste 1.000 la Satu Mare. Încă de la începutul acestui an constatăm o creștere a numărului persoanelor care fug peste frontieră. Au fost peste 700 de persoane în primele două luni și probabil acest fenomen se va intensifica în perioada următoare, de aceea, în sistem integral, va trebui să gestionăm cât mai profesionist această situație.
Din păcate, pentru că, vedeți și dvs. este o zonă muntoasă, împădurită, foarte multe persoane își pun viața în pericol, încearcă să traverseze frontiera, fie înot, prin apa rece a râului Tisa fie prin munții Maramureșului, ajung la altitudini de până la 1.900 m nefiind echipați corespunzător, terenul greu accesibil și în aceste condiții am avut situații, din păcate, cu persoane care au decedat. Am avut 16 cetățeni ucraineni care au fost descoperiți decedați, nouă pe malul românesc al râului Tisa și șapte în Munții Maramureșului. Am avut și rezultate bune, peste 52 de acțiuni desfășurate în 2022 și în 2023, acțiuni de căutare și de salvare a cetățenilor ucraineni, împreună cu Salvamont Maramureș am reușit, zic eu, rezultate foarte bune și am reușit să salvăm viața a 72 de cetățeni ucraineni.
Toți cei peste 9.000 de cetățeni ucrainieni au cerut o formă de protecție, mai exact protecția temporară. Această protecție temporară se acordă pentru un an, dar poate fi prelungită cu încă șase luni automat, iar dacă statul membru solicită acest lucru, se mai poate prelungi cu încă un an. Până la urmă, această protecție temporară este un mecanism de urgență care se aplică în cazul unui aflux masiv de persoane și urmărește să ofere o protecție imediată și colectivă acestor persoane.

Liviu Șiman: O să-l rugăm și pe comisar șef Mușinski Gabriel, șeful sectorului Poliției de Frontieră Vișeu de Sus, să ne prezinte puțin zona de competență:

Sectorul Poliței de Frontieră Vișeu de Sus este una dintre cele cinci subunități de pe raza județului Maramureș cu atribuții pe linia supravegherii și controlului frontierei de stat. Dezvoltarea de front a sectorului Poliției de Frontieră Vișeu de Sus este de 36,5 km exclusiv în zonă muntos împădurită, asta înseamnă că toată frontiera trece de-a lungul unor piscuri cu înălțimi cuprinse între 1.000-1.500 sau chiar 1.700 de m.
Unicitatea sectorului Poliței de Frontieră Vișeu de Sus este zona Văii Vaserului, cu acea cale ferată forestieră îngustă care face legătura între localitatea Vișeu de Sus și stația CFF Comanu aflată la aproximativ 43 de km față de localitatea Vișeu de Sus. Problemele întâmpinate în această zonă cel puțin în ultimii 2 ani, de la izbucnirea conflictului militar din Ucraina, a fost reprezentat de numărul mare de cetățeni ucraineni care, în încercarea de a scăpa de recrutare, au trecut fraudulos frontiera de stat din Ucraina în România. Numărul acestora a crescut cu fiecare an, începând din anul 2022.
Alte probleme cu care se confruntă polițiștii de frontieră la nivelul sectorului sunt cele reprezentate de contrabanda cu produse din tutun, traficul cu mașini furate, traficul și consumul de droguri. Sistemul de supraveghere la nivelul sectorului este alcătuit din supravegherea pe trei aliniamente de supraveghere, respectiv unul care se află în imediata apropiere a frontierei de stat, un aliniament mai îndepărtat raportat la linia de frontieră circa 20 km pe aliniamentul Văii Vaserului, iar aliniamentul trei reprezentat de localitățile aflate în zona de competență, începând cu Vișeu de Jos până la localitatea Borșa, respectiv localitățile de pe valea râului Iza, începând cu localitatea Bogdan Vodă, terminând cu localitatea Săcel.

Liviu Șiman: Să ne spuneți puțin și despre dotările pe care le aveți dvs. aici la sector, care vă vin în sprijinul executării misiunilor specifice:

Sectorul Poliției de Frontieră Vișeu de Sus este dotat cu mijloace de mobilitate terestră specifice zonei muntos înpădurite, inclusiv cu două achiziții de dată recentă, reprezentate de două auto speciale marca Ford Raptor, autospeciale de patrulare Dacia Duster, adaptate condițiilor de teren și drumurilor din zona de competență. Și pe partea de specificitate, Sectorul Poliței de Frontieră Vișeu de Sus are în dotare trei autodrezine cu care se face afluirea pe aliniamentul doi de supraveghere, respectiv afluirea către aliniamentul unu.

De asemenea cu specialiștii Inspectoratului, supravegherea Frontierei de Stat se realizează și cu ajutorul aparatelor de zbor fără pilot, aceste bine cunoscute drone operate de ofițeri specialiști din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră. Sectorul Poliției de Frontieră este dotat și cu un snowmobil, care este folosit pe timpul iernii pentru a ajunge mai ușor, mai repede în imediat apropiere a liniei de frontieră.

Liviu Șiman: Domnule comisar șef, vă mulțumim frumos și vă dorim să aveți parte de misiuni cât mai ușoare! Să le putem spune celor care ne citesc că frontiera de nord a Uniunii Europene este sigură!

În zona de frontieră alpină, în imediata apropiere cu frontiera cu Ucraina, regăsim și un echipaj de la Inspectoratul General de Aviație, un echipaj de elicopter, a cărui prezență în zonă devine din ce în ce mai pregnantă, contribuind la derularea misiunilor specifice atât Poliției de Frontieră, cât și contribuie la misiuni de căutare și salvare a cetățenilor care se rătăcesc, este vorba de cetățeni ucraineni care se refugiază de război.

Locotenent comandor Neacșu Dragoș, pilot în cadrul Inspectoratului General de Aviație:

Experiența mea de zbor se apropie de 2.500 de ore, pot să spun că am fost chiar la începutul acestei acțiuni pe zona de frontieră de nord, acum 2 ani se împlinesc și de când a început războiul, am asigurat cu elicopterul nostru în colaborare cu Poliția de Frontieră, pe zona aceasta de nord, graniță cu Ucraina, siguranța frontierei. Au fost multe cazuri în care s-au constatat treceri din partea ucraineană către partea românească de refugiații ucraineni, din păcate, care fugeau de război. Misiunea noastră s-a dovedit foarte folositoare în colaborare cu Poliția de Frontieră, având la bord mereu un delegat din partea dânșilor, cunosc foarte bine zona și ne ajută și pe noi pentru a cunoaște mai bine locurile prin care au ei nevoie să acționăm.
Avem la bordul elicopterului o cameră de vedere pe timp de noapte, termal și pe timp de zi. Cu un zoom foarte mare putem vedea la kilometri distanță și un plin de gaz ne asigură să acoperim toată frontiera de nord a țării.

Liviu Șiman: Domnule comandant, cum vi se pare zona, o particularitate?

În primul rând, zona este destul de grea pentru trupele de sol, de aceea s-a și solicitat ajutorul elicopterului, zona este foarte muntoasă, trebuie abordat cu maxim de siguranță orice fel de abordare în zonă. Am constatat de-a lungul acestor 2 ani, din păcate, că zonele prin care au încercat să treacă sunt din păcate și cele mai periculoase. Au fost prezentate și în presă cazuri în care și-au pierdut viața mulți cetățeni ucraineni încercând să traverseze frontiera. Suntem antrenați, avem multe exerciții în zona montană efectuate, nu ne asumăm riscuri de a pune în pericol echipajul și misiunea. Este o misiune normală, conform pregătirii noastre.

Liviu Șiman: Un membru al echipajului elicopterului este și locotonent Alin Curilă:

Sunt pilot în cadrul unității speciale de aviație București, Inspectoratul General de Aviație al MAI, relativ proaspăt pilot, urmează să ating aproximativ 200 de ore de zbor în viitorul apropiat. În urmă cu 11 luni am terminat pregătirea teoretică și practică pe acest elicopter, despre care pot spune că este un elicopter cu care zburăm în deplină siguranță în orice moment. Un elicopter bimotor, capabil să zboare în condiții absolute de siguranță, chiar și într-un singur motor. Un elicopter care și-a dovedit fiabilitatea, fiind unul dintre primele elicoptere din cadrul Inspectoratului nostru de Aviație și care până acum nu a ridicat niciun fel de problemă.

Liviu Șiman: Sunteți la prima misiune în zona montană? Cum vi se pare?

Caracterul zborului într-o zonă montană este unul puțin mai dificil, însă antrenamentul nostru până să începem să facem misiuni reale este undeva de aproximativ 100 de ore zbor, în care exersăm inclusiv aterizări în zone mai dificile. Mi se pare mai dificil, dar deloc imposibil. E accesibil.

Liviu Șiman: Ultimul membru a echipajul, dar nu cel din urmă…

Maistru militar Răducan Gabriel, operator FLIR în cadrul Inspectoratului General de Aviație. De 2 ani de la începerea războiului am participat în mod curent la misiuni de supraveghere a frontierei în sprijinul Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Sighet.

Liviu Șiman: Ce faceți dvs., efectiv, în timpul unui zbor de căutare?

Cu ajutorul camerei cu termoviziune de la bordul elicopterului monitorizezi frontiera de stat în observarea persoanelor care intenționează să pătrună pe teritoriul țării noastre dinspre Ucraina, la identificarea acestora sau identificarea diferitelor căi de acces către teritoriul țării noastre.

Liviu Șiman: Ați participat la o misiune mai specială în urmă cu un an, în care ați intervenit pentru a descoperi și recupera niște refugiați din Ucraina? Haideți să ne povestiți puțin despre această misiune:

Așa este, am fost solicitați pentru a identifica niște persoane care nu mai puteau continua drumul, deja pătrunseseră pe teritoriul țării noastre și se aflau într-o zonă foarte greu accesibilă, nu puteau continua drumul de acolo, din câte știu, au fost și decedați, persoane rănite și a fost foarte greu. A trebuit să intervenim, i-am găsit cu ajutorul camerei cu termoviziune, apoi colegii de la elicopterul SMURD au reușit să îi salveze de acolo cu echipamentul de tip troliu și să-i ducă în siguranță la bază.

Liviu Șiman: Vă dorim să aveți misiuni cât mai reușite, să dea Dumnezeu să nu fie nevoie să veniți doar în misiuni de supraveghere de rutină.

Mulțumim, cer senin, numai bine!

Liviu Șiman/ Cristina Rusu

Foto: Liviu Șiman

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.