Radioul are viitor!

Radioul are viitor, iar radioul public cu atât mai mult, afirmă sociologul și omul politic clujean Vasile Dancu.

Articol editat de cristina.rusu, 15 martie 2024, 06:00 / actualizat: 26 martie 2024, 16:18

Vasile Dâncu: Mijloacele de comunicare în masă sunt canale. Fiind canale, poţi să le foloseşti şi într-un cadru umanitar, poţi să le foloseşti şi ca să creeze un anumit tip de cultură, dar poţi să le pui şi în slujba distrugerii, a creerii de panică. Dacă televiziunea are în mare măsură aceste dezavantaje (prin imagine poţi emoţiona foarte uşor), radioul rămâne un element de stabilitate. Creează o relaţie mult mai caldă şi mai raţională: ca să explici fără să arăţi prin imagine îţi trebuie un efort intelectual mult mai elaborat. De aceea media mea preferată (eu sunt şi profesor de jurnalism) este radioul, pentru că e nevoie de un efort de abstractizare, de un efort didactic, de elocinţă mult mai bun.

Eu sunt foarte fericit că, deşi s-a vorbit atât de mult că apare televiziunea şi dispare radioul, acesta rezistă totuşi de 100 de ani şi cred că va rezista şi de aici încolo. Şi nu numai pentru aceste virtuţi culturale, ci şi pentru alte virtuţi care sunt legate de mobilitate, de posibilitatea de a asculta radioul chiar şi atunci când eşti în maşină (şi în maşină stăm foarte mult). În situaţiile în care apar catastrofe este mult mai uşor să comunici pe un aparat foarte simplu: teritoriul României nu este acoperit perfect în ce priveşte telefonia mobilă sau prin relee de televiziune; dar cu radioul se poate rezolva mai repede cerinţa aceasta de a comunica cu populaţia în situaţii de urgenţă.Din alte puncte de vedere, pentru că se comunică prin voce, între ascultători şi jurnaliştii de radio se naşte o altă legătură.

Ţin minte că am făcut un studiu legat de Radio Cluj acum vreo 15 ani, am studiat ascultătorii care participau la talk show-urile de noapte; şi am găsit o anumită repetitivitate, o fidelitate deosebită şi un fel de competenţă pe probleme sociale mai mare decât la eşantioanele cu care-i comparam pe aceşti oameni; o mai mare sensibilitate la problemele umanitare, la oamenii cu dizabilităţi, în general o mai mare sensibilitate la problemele celorlalţi. Asta înseamnă că radioul educă la reciprocitate. Este un fel de media de proximitate subiectivă, psihologică.

Cred că marile idei umaniste se pot transmite mult mai bine prin radio decât prin imagine, care este spectaculoasă.

Dan Horea: Dar pe care inteligenţa artificială o falsifică din ce în ce mai uşor, să nu uităm.

Vasile Dâncu: Inteligenţa artificială nu va reuşi niciodată să fie creativă. Sigur, poate crea asocieri de imagini pe care oameniile pot asocia cu concretul, cu realul, cu existenţa; ceea ce este într-adevăr o capacitate de manipulare nemaiîntâlnită până acum. La un focus grup despre radio pe care l-am făcut acum 10-15 ani spuneau câţiva ascultători că este foarte uşor să minţi la televiziune; dar că pe jurnalistul sau pe invitatul de la radio îl simţi în voce, în modul cum articulează cuvintele. Probabil că este o transmisie mult mai emoţională.

Dan Horea: Discutam cu domnul profesor David despre faptul că nu au fost solicitaţi în pandemie cu sfaturi privind modul de abordare a cetăţeanului în comunicarea oficială. Acum s-a învăţat ceva, există nişte specialişti care să ştie cum să comunice, sau în continuare e modul acela lemnos, cum face şi poliţia?

Vasile Dâncu: Este o problemă care se observă şi la nivel european în acest moment. Noi am adoptat un cuvânt: rezilienţă, dar nu l-am umplut cu mare lucru. Nassim Taleb în volumul Antifragil spune că societăţile – cum este şi cea a noastră – mai dezorganizate mai uşor îşi revin după dezastre, sunt mai reziliente. Însă în acest moment, deşi există la noi un centru NATO de rezilienţă care se referă la conflicte şi la crize, noi nu suntem încă pregătiţi să operaţionalizăm ceea ce ar însemna comunicarea în situaţii de criză, reconstrucţia după criză, rezilienţa. Comunicăm la fel, prin comunicate oficiale care mai mult creează panică sau nu spunem nimic. Informaţia singură nu rezolvă problema informării. Informaţia care este colorată afectiv, informaţia care este tradusă în limbajul oamenilor, care este adaptată unor contexte are o mult mai mare forţă în această situaţie. Încă avem mult de lucru, dar radioul poate contribui la asta.

Dan Horea: Atunci nu pot să nu mă întreb cum se face că în viziunea politicienilor români radioul public nu prea mai are importanţă: e tot mai slab finanţat, tot mai nebăgat în seamă. Se uită că în campanie electorală e puţin probabil să stea oamenii cu ochii ţintiţi în televizor ca să-i vadă pe domni cum se laudă. Ar fi mai mari şanse să-i audă într-o emisiune de radio, pe care o ascultă în timp ce fac altceva.

Vasile Dâncu: Eu cred că suntem într-o derivă care este legată de această civilizaţie a imaginii, în care exagerăm rolul televiziunii. Prima mea carte se numea Ţara telespectatorilor fericiţi şi porneam de la această idee, că imaginea şi televiziunea simplifică atât de mult, încât la un moment dat ne vom da seama că ne uităm la lucruri pe care nu le mai înţelegem. Nu m-aş alătura ideii că nu considerăm importantă radiodifuziunea română. Dacă ne uităm şi în strategiile de apărare naţională, dar şi în cercetările noastre de credibilitate, canalele radiodifuziunii române sunt cele mai credibile medii din România. Poate nu au audienţa televiziunii, dar contează că sunt cele mai credibile, că au cel mai profesionist mod de abordare.

Dan Horea/ Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.