Prima pagină » Reportaje » Cercetători români ajută la vindecarea crocodililor din Zimbabwe

Cercetători români ajută la vindecarea crocodililor din Zimbabwe

O echipă de specialiști în parazitologie din Cluj-Napoca a investigat în Zimbabwe, în luna februarie, patologia crocodililor din Nil și a pus bazele unui nou proiect de cercetare a mamiferelor carnivore, în Parcul Național Hwange.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 martie 2024, 00:00

În luna februarie a acestui an o super-echipă, își spun ei, a participat la o mobilitate extrem de productivă și interesantă în domeniul bolilor parazitare la animale sălbatice, în Zimbabwe. Mobilitatea a avut loc în cadrul unui program Erasmus+ și împreună cu cercetători și doctoranzi din această țară.

Pentru cei de la Facultatea de Știinte Veterinare din Zimbabwe, a fost vorba despre primul proiect Erasmus și, implicit, prima oportunitate pentru studenții de acolo de a efectua mobilități în afara țării lor și asta pentru că ei au fost și mai urmează să vină în România.

Echipa românească de cercetători a fost formată din cinci persoane, studenți și cadre didactice de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Prima activitate, după sosirea în Africa, a fost vizita la o fermă de crocodili de Nil, unde s-a investigat, timp de patru zile, patologia acestei specii. Apoi, în Parcul Național Hwange au fost puse bazele unui nou proiect de cercetare pe mamifere carnivore. Ultimele zile au fost în Harare, unde au avut loc mai multe activități didactice precum și de cercetare legate de paraziții animalelor din adăposturi.

Crocodilii de Nil sunt în multe zone, pe cale de dispariție, fiind braconați pentru industria modei. Fermele de crocodili, create tot ca sursă de materie primă pentru producătorii de accesorii, din păcate, sunt o șansă pentru repopularea acestei specii, povestește Andrei Mihalca, profesor la USAMV Cluj:

Reporter: Cât de mult se implică studenții în aceste proiecte și ce înseamnă pentru ei acest mod de învățare?

Andrei Mihalca: Practic, primul proiect Erasmus pe care l-am avut – pentru că acum suntem la al 3-lea – a fost acum 3 ani de zile, când imediat după pandemie am avut și primii studenți care au plecat de la noi în Zimbabwe. Au fost patru studente și au stat acolo peste vacanța de vară și am avut și primii studenți din Zimbabwe care au venit în România.
Eu am rămas foarte surprins că mai ales pentru Universitatea din Zimbabwe, respectiv pentru Facultate de Medicină Veterinară, a fost și este în continuare primul și este singurul program și în ziua de astăzi de mobilitate internațională pe care această facultate îl are. Deci, practic, studenții Facultății de Medicină Metenară din Harare au această ocazie de a veni și a studia în Cluj pentru două sau trei luni de zile, în funcție de alegerea lor și este prima mobilitate pe care o au. Pentru aproape toți cred că a fost și prima oară că au ieșit din țară.
Experiența este destul de inedită pentru ei și e ceva deosebit. Iar de atunci, în fiecare an practic avem mobilități și doctoranzi, și studenți și cadre dactice care vin la noi, bineînțeles în contrapartidă și noi beneficiem de mobilități și chiar și pentru facultatea noastră mobilitatea de acum 3 ani în Zimbabwe, când au fost primii studenți acolo, a fost și prima mobilitate a unor studenți de la noi în Africa sub-sahariană. A fost cu un pic de emoții, nu știam exact cum va decurge totul, dar până la urmă cu o organizare bună, studentele respective au reușit să aibă o experiență extrem de constructivă acolo.

Reporter: Cum a fost cu crocodilii, la această vizită în Zimbabwe?

Andrei Mihalca: Cu profesorii de la Facultatea de Medicină Veterinară din Zimbabwe am discutat în urmă cu vreun an de zile și câteva potențiale idei de cercetare și așa s-au născut cele două proiecte majore pe care le desfășurăm acum în Zimbabwe. Primul este un proiect de cercetare, supraveghere, să-i spunem a unor boli care pot să apară în fermele de crocodil de Nil.
De ce există aceste ferme de crocodil de Nil?
Practic, este o cerere, din păcate, aș putea spune o cerere destul de mare a pieilor de crocodil pentru industria textilă, marile firme de modă, marile case de modă care produc accesorii din piele de crocodil bineînțeles că sunt clienții majori. Din păcate, spun, foarte mulți ani de zile, toate aceste piei au venit de pe piața neagră și proveneau în principal de la crocodili vânați sau mai bine spus braconați din natură, astfel încât crocodilii au ajuns să fie vânați excesiv și în anumite zone populația lor să scadă foarte mult sau chiar să dispară.
În urmă cu mulți mulți ani au început să apară aceste ferme de crocodili în diverse zone din lume. Foarte multe sunt în Africa, evident, care au reușit să stopeze uciderea crocodililor sălbatici. Practic, aceste ferme, în ciuda criticilor care li se aduc, din punct de vedere al bunăstării animale, au reușit totuși să salveze specia din sălbăticie. orice fermă, până la urmă vine cu probleme specifice de patologie.
Există, ca și la animalele pe care le cunoaștem sau la fermele animalele cu care suntem mai familiarizați, există foarte multe boli, dintre care multe sunt boli infecțioase, boli parazitare, boli metabolice, de nutriție care necesită intervenția omului pentru a fi prevenite, pentru a fi tratate.
Cercetările nu sunt atât de multe și de numeroase cum sunt în fermele de animale domestice și de aceea, pentru că colaboratorii noștri din Zimbabwe se ocupă de mai mulți ani aceste ferme de crocodili, am venit și noi cu câteva idei suplimentare pentru aplicarea unor tehnologii mai moderne de studiu, cum ar fi tehnicile de biologie moleculară, să facem aceste studii. Și ne-am deplasat într-o fermă foarte mare de crocodili, undeva la 30.000 de crocodili, unde practic în fiecare dimineață mergeam, recoltam toate mortalitățile care sunt inerente în orice fermă de dimensiunile acestea și făceam un examen necropsic, recoltam probe și urmează să le examinăm în laboratorul nostru să vedem cam care sunt rezultatele preliminare.

Reporter: Care este intenția voastră pe viitor în Africa?

Andrei Mihalca: Al 2-lea proiect de cercetare pe care vrem să-l demarăm în Zimbabwe, de fapt l-am și demarat, cel puțin la nivel logistic, este studiul unor boli parazitare mai puțin cunoscute în Africa, la carnivore sălbatice și la carnivore domestice.
Este un studiu care va implica recoltarea de probe, în principal parazitologice, de la carnivore mai cunoscute din Parcul Național din Zimbabwe, cum ar fi lei, leoparzi, gheparzi, hiene, dar și specii poate mai puțin cunoscute, cum sunt mangustele. În domeniul animalelor domestice, la carnivore ne vom axa pe câini și pe pisici domestice, fie cu proprietar, fie din adăposturi.

Reporter: Spuneai că te-ai întors în Africa de mai multe ori. De ce ești atras de acest continent?

Andrei Mihalca: Mie personal îmi place foarte mult Africa. Încerc să mă duc acolo cât de des am ocazia și mă simt deja ca acasă în Africa. Practic, pentru mine, o seară petrecută sau noapte petrecută în savană africană, în sălbăticie, la cort, cu un foc pâlpâind lângă tine, cu sunetele de animale din jurul tău, cu stelele care sunt mult, mult mai bogate ca și număr pe cerul african, sunt o experiență unică.
Niciodată până acum nu pot să zic că am avut în Africa vreo experiență neplăcută, vreo experiență dramatică, tragică sau în care viața să ne fie pusă în pericol. Deși există foarte multe preconcepții că Africa este periculoasă, bineînțeles depinde foarte mult și sunt zone sau țări periculoase, sunt mult mai multe boli, dar acuma, mă rog, și din domeniul din care vin cam înțelegem cum ne putem feri de aceste boli și cum putem veni sănătoși acasă.
Proiectul de colaborare dintre USAMV Cluj-Napoca si Universitatea din Zimbabwe a început in urma cu trei ani, in cadrul programului Erasmus+ KA107 și a continuat în următorii ani cu KA171. Am avut până acum numeroși studenți și cadre didactice, în stagii clinice și de pregătire, la noi, durata șederii studenților fiind, în general, de 2-3 luni, iar a cadrelor didactice de 5 zile.

Am avut și noi studenți care au efectuat mobilități acolo, fie pentru practică clinică, fie pentru cercetare, dar și cadre didactice care au predat acolo.

În această ultimă mobilitate au fost cinci persoane:

1. Georgiana Lupu, care a efectuat un stagiu de pregătire în domeniul medicinei animalelor salbatice

2. Alex Lupșan: a predat cursuri de medicină ecvină precum și activități practice de clinică ecvină (co focus pe stomatologie ecvină)

3. Iulia Melega: a predat cursuri de anesteziologie la animale de companie și animale exotice

4. Ioana Mitrea: a efectuat activități de cercetare în domeniul bolilor parazitare zoonotice la câini și pisici, în Harare

5. Andrei Daniel Mihalca: studii privind bolile crocodililor de Nil din ferme, demararea procedurilor logistice și legale pentru un studiu de lungă durată privind paraziții si bolile parazitare la carnivore sălbatice din Zimbabwe (aplicarea pentru permisele de studiu, vizitarea locațiilor ce vor fi incluse în studiu, stabilirea protocolului de lucru cu autoritățile de la ZimParks, interviuri cu 3 potențiali doctoranzi care vor fi inclusi în proiect). De asemenea, a fost vorba despre pregătirea organizării, în Zimbabwe, în colaborare cu USAMV Cluj-Napoca a unor evenimente didactice (workshop anesteziologie animale salbatice africane, workshop parazitologie animale de companie TroCCAP), evenimente pentru sustinerea cercetatorilor din Zimbabwe în domeniul parazitologiei veterinare prin intermediul WAAVP-AN.