Vremea capricioasă și agricultura: soluții pentru protejarea culturilor

După multe zile călduroase, la începutul lunii aprilie, cu maxime de 29-30°C, care au accelerat creşterea grâului şi înflorirea rapiţei, vremea rece pune în pericol culturile de primăvară și viitoarea recoltă de fructe.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 aprilie 2024, 14:30

Căldura din primele două săptămâni ale lunii aprilie a intensificat evoluția de la înflorire la fructul verde, la pomii fructiferi, dar și creşterea grâului şi orzului şi înfloritul rapiţei. Totodată, culturile de primăvară, porumbul şi floarea-soarelui au răsărit repede și viţa de vie a înmugurit.

De două zile vremea s-a înrăutățit brusc și am avut parte de ploi, lapoviță, chiar ninsoare și temperaturi cu minus care afectează grav agricultura.

În ultimii ani cu astfel de fluctuații de temperatură, au fost raportate daune, până la calamități totale, în unele zone agricole ale țării, am aflat de la Mugurel Jitea, decanul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală la USAMV:

În această perioadă vremea ne arată că schimbările climatice sunt din ce în ce mai evidente și anume de la temperaturi estivale am trecut în mod abrupt la temperaturi de iarnă, iar aceste efecte sunt deosebit de pronunțate, în sens negativ, asupra culturilor horticole dar și asupra culturilor agricole, în general.

Culturile horticole prin specificul lor și anume pomi fructiferi, viță de vie, în acest moment se află în plină perioadă de înflorire, atunci când rodul se leagă în pomii fructiferi și respectiv în vița de vie. Mai ales dimineața când temperaturile scad sub pragul de îngheț, practic pomii fructiferi și vița de vie sunt afectate și anume rodul îngheață și deci producția scade foarte mult.

De-a lungul timpului au fost raportate pierderi de producție care pot să meargă până la calamități totale. Deci, practic prin aceste schimbări climatice fermierii noștri trebuie să facă față unor riscuri foarte mari și anume riscul de a-și pierde producția.

Ce pot să facă ei pe viitor? Trebuie să fie conștienți de faptul că astfel de fenomene vor fi din ce în ce mai frecvente și în acest sens ei trebuie să se adapteze.

Cum se pot adapta? Folosind specii, hibrizi de pomi fuctiferi rezistenți la astfel de fenomene. Asta este primul lucru. În al 2-lea rând făcând investiții în tehnologii performante prin care să poată trece peste aceste fenomene nedorite. Aici mă refer la plase de protecție anti-îngheț, la aspersoare, care o dată pornite atunci când temperatura ajunge în jur de 3-4 grade, permit ridicarea temperaturii în livadă sau la soluții prin care să fie produs fum în cadrul livezii și prin care prin acest fum practic temperatura să crească. (Mugurel Jitea, decanul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală)

În ceea ce privește scuturarea rapidă a florilor de pe pomi și din marile culturi, apicultorii sunt și ei îngrijorați pentru că albinele au rămas în stupi, pe perioada de frig.

Nu doar fluctuația de temperatură este o noutate pentru agricultură, în ultimii 4-6 ani. Livezile tropicale și fructele exotice aclimatizate perfect în țara noastră, sunt o realitate.

Seceta şi căldurile din ce în ce mai sufocante au determinat producătorii de fructe din ţara noastră să ia în calcul alternativa cultivării fructelor tropicale.

De exemplu, un institut de cercetare al Universităţii de Ştiinţe Agricole Bucureşti, Staţiunea de Cercetare Pomicolă Istriţa de Jos din judeţul Buzău, are în curs de aclimatizare câteva plante aduse de pe alte continente. Este vorba despre kaki, care provine din Asia, curmalul chinezesc şi baby kiwi, tot din Asia, rodia, dar și plantele de Asimina, cunoscute sub denumirea de banana nordului.

Alina Nechita

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.