Prima pagină » Cultural » Tradiţii în Sâmbăta Mare în Transilvania

Tradiţii în Sâmbăta Mare în Transilvania

Ultimele pregătiri pentru masa de Paşte.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 4 mai 2024, 00:00 / actualizat: 6 mai 2024, 12:00

În Sâmbăta Mare intrăm într-o lume magică, plină de aroma cozonacului proaspăt scos din cuptor şi de promisiunea bunătăţilor din carne de miel. A existat un epigramist care a cam întrecut măsura cu cozonacul, scandalizându-şi cu asta cititoarele. Despre cine e vorba aflăm în rândurile următoare:

În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşte: vopsesc ouăle în cazul în care nu au făcut-o în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, precum şi bucatele din carne de miel. Pregătesc mai apoi pentru întreaga familie hainele noi pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere. Despre tradiţii în Sâmbăta Mare ne vorbeşte etnologul Maria Golban Şomlea:

Maria Golban Şomlea: Există aceste alimente care se pregătesc pentru a fi consumate sacramental. Pasca şi cozonacul sunt pregătite cu o rigurozitate aparte de către gospodine: ele ştiu că trebuie să se roage înainte, trebuie să fie curate la suflet (şi cum a fost perioada postului, majoritatea se încadrează în această categorie). Pasca, ouăle şi mielul constituie elementele purtătoare ale simbolului sacrificiului pascal.

În 1933, celebrul epigramist şi petrecăreţ Păstorel Teodoreanu a publicat o reţetă de cozonac care a provocat o adevărată avalanşă de scrisori indignate din partea cititoarelor. Nu o vom reproduce complet, vom spune doar că începea cu 3-4 kg de făină, 150 de ouă şi implica 12 ore de muncă. Reţeta a scandalizat cititoarele, dar epigramistul şi-a apărat cozonacul, ba nu s-a sfiit să le arunce vorbe grele gospodinelor neştiutoare. Pare incredibil, dar s-ar putea să fi avut dreptate: reţeta a fost testată de atunci de bucătari profesionişti, care afirmă că are noimă dacă se respectă cu stricteţe etapele lui Păstorel Teodoreanu.