Gemenele folclorului maramureșean, în plină afirmare artistică
Surorile Suzana și Daciana Vlad prin maniera interpretativă reușesc să atragă aprecierea publicului.
Articol editat de Popovici Ioana, 28 mai 2024, 12:35 / actualizat: 6 iunie 2024, 13:36
Suzana și Daciana Vlad, gemenele folclorului maramureșean, au devenit binecunoscute pentru modul în care promovează folclorul autentic maramureșean. Maniera interpretativă a gemenelor reușește să atragă aprecierea publicului.
Moștenind talentul de la părinți duc pe mai departe bogatul tezaur al Maramureșului istoric, privit prin prisma folclorului și nu numai.
Este un lucru important în condițiile în care puternicul curent globalist tinde să atenueze valorile autentice, lăsând loc unor lucruri lipsite de valoare.
Surorile Vlad au vorbit pentru Radio Sighet despre pasiunea lor pentru muzică.
Suzana Vlad: Dintr-o lume atât de frumoasă cum este Țara Maramureșului, cred că ar fi foarte mare păcat să ne îndepărtăm de ceea ce avem noi frumos aici și noi chiar ne mândrim că suntem maramureșence.
Într-adevăr, dragul de folclor, de tradiție, de autentic, simplu și firesc le-am moștenit din familie.
Tatăl nostru, fie iertat, cocheta cu muzica.
El a cântat și muzică folk, dar iubea foarte mult muzica tradițională și deoarece el în acele vremuri nu a reușit să facă o carieră și a rămas doar în zona Săliștea de Sus, s-a gândit ca măcar noi, copiii lui, să facem ceva.
Și într-adevăr, așa a fost cu trecerea timpului, chiar dacă la început poate noi nu ne-am dat seama despre aceste lucruri, ce înseamnă folclorul, ce înseamnă tradiția, dar încet-încet ne-am îndrăgostit și noi de acest gen.
Și din partea mamei avem iubitori de folclor. Mama noastră, deși nu cântă, are o voce foarte, foarte frumoasă și una dintre surorile ei avea o voce foarte frumoasă și cumva putem să spunem că din partea ambilor părinți am prins acest drag de folclor.
Daciana Vlad: Așa cum a spus și sora mea, muzica ne-a fost insuflată de către tatăl nostru și ce este interesant că până la această vârstă nu am decis niciuna dintre noi să ne abatem de la acest drum și ne bucurăm atât de mult că putem să ducem mai departe identitatea poporului nostru prin tradiție, prin portul popular, prin muzica populară pe care o cântăm și putem să afirmăm că asta ne face foarte fericite.
Reporter: Vă aduceți aminte care a fost primul spectacol la care ați participat și ați avut și succes?
Daciana Vlad: Bineînțeles. Aveam în jur de șase, șapte anișori și a fost chiar în localitatea noastră, Săliștea de Sus.
Ne-a descoperit pe vremea aceea învățătoare a noastră, Iuga Mărișca și i-a spus soțului ei, care pe atunci era profesor de istorie, că are două fete talentate la grădiniță și dânsul a venit să ne asculte, să ne vadă și ne-a spus că săptămâna viitoare o să veniți în spectacol la căminul cultural.
Mama noastră când a auzit că noi cântăm, ea nu știa, a fost o surpriză și pentru ea și pentru tatăl nostru.
Nu aveam costume populare pe vremea aceea. Știu că a mers pe la vecini să ne facă rost de opinci, de pânzături, de cămașă, tot ce era necesar și am avut niște emoții atât de mari încât ne mai cântând niciodată cu orchestră.
Am cântat a la capella, un cântec pe care l-am învățat mergând cu vaca la păscut. Știu că acel cântec l-am cântat pentru prima dată. Aveam emoții imense. De atunci drumul nostru nu s-a mai oprit.
Reporter: Care au fost următoarele etape?
Suzana Vlad: Pentru că domnul profesor Iuga Simion ne-a îndrăgit foarte mult de prima dată de când ne-a văzut atunci în acel spectacol de care vorbea Daciana, a decis să facem parte și noi din ansamblul localității.
Timp de opt ani de zile am activat acolo, am devenit și solistele ansamblului, iar după ce am plecat la liceu am făcut parte și din ansamblurile din Sighetu Marmației.
Am început încet-încet să avem imprimările noastre. Mergeam și la București, la televiziunile naționale, prima dată am ajuns la București alături de domnul Pătru Bârlea. Pentru noi era o mare onoare, pentru că era diferența de generații și cu dânsul.
Am ajuns atunci în prima emisiune, dar în acea perioadă noi mergeam și la concursuri, cumva acolo a fost o etapă de formare și noi recomandăm tuturor tinerilor să treacă prin această etapă, pentru că în concursuri, chiar dacă nu întotdeauna lucrurile sunt așa cum te aștepți, sau poate tu ți-ai fi dorit mai mult sau crezi că ai oferit mai mult și nu ai primit meritele, în schimb te formezi și contactul cu publicul, cu oamenii, cu colegii, când te întâlnești, te formează foarte mult.
După ce am plecat de la liceu spre facultate, aici vreau să menționez că am făcut același liceu, am făcut Liceul Pedagogic din Sighetu Marmației și până am intrat la liceu, noi am fost împreună non-stop.
La facultate am decis să ne separăm puțin drumurile.
Am ales amândouă același oraș, Cluj-Napoca, dar eu am ales Academia de Muzică Gheorghe Dima, iar Daciana a ales Facultatea de Jurnalism.
Ne-am dorit să ne separăm drumurile în ideea în care voiam să vedem cum este să ne formăm și singure, noi fiind veșnic împreună.
Voiam să vedem ce abilități are una și cealaltă și la fel să facem un întreg.
Ne-am dezvoltat foarte mult și în această direcție.
Și pentru mine era foarte importantă Academia de Muzică Gheorghe Dima deoarece acolo l-am întâlnit pe domnul profesor Ioan Bocșa.
Avea ansamblu Icoane din care eu am făcut parte timp de 10 ani de zile.
Am ajuns și solista ansamblului și pentru mine a fost o reală bucurie și cumva în acești ani am început să lansăm diferite albume, am ajuns la un număr de șapte albume muzicale, lucrăm la cel de-al optulea și pot spune multe, multe lucruri despre acești frumoși ani.
Reporter: Da, așa cum ziceai, ai vorbit de albume, ați reușit să scoateți câteva CD-uri care s-au bucurat de succes. Anii au trecut și ați participat și la concerte de anvergură și ați devenit, așa cum vă cunoaștem în ziua de astăzi, gemenele folclorului maramureșean.
Vorbim despre acest lucru, ați încercat și să abordați un gen prin care să preluați folclorul autentic și să-l redați într-o formă inedită, așa cum fac și alții.
Destul să-l amintim pe Gavrilă Dunca, care are un succes foarte mare cu acest gen. Hai să ne povestești puțin de acest proiect:
Daciana Vlad: Cred că este vorba despre proiectul O, bage, un cântec nici nu știu cum să-l numim, pentru că a fost ceva foarte spontan.
Noi mergând în studio, în București, să înregistrăm o cu totul altă piesă, ne-a venit această idee de a face un cover la o piesă foarte celebră, o geagea care este cunoscută cred că la nivel mondial.
Doar că i-am pus puțin ritm maramureșean și versuri compuse de noi, iar atunci când am filmat videoclipul și l-am încărcat pe youtube, ne-am bucurat de un succes la care nu ne-am fi așteptat și așa cum au spus și unii oameni din televiziune că noi, gemenele, am revoluționat folclorul.
N-a fost cu intenție, dar ne bucurăm că a ieșit ceva pozitiv.
Videoclipul a fost filmat în centrul Bucureștiului, noaptea și noi credem că, cumva trebuie să ținem tinerii aproape de folclor, pentru că generația care urmează este foarte greu de ținut în frâu și atunci nu putem să-i ținem doar cu folclor, la cel autentic, pentru că și generațiile se schimbă, lumea se schimbă.
Suntem așa într-o grabă continuă și cred că acest mod de abordare a cântecului popular maramureșean i-ar ține cumva aproape pe tineri și i-ar face să cerceteze puțin mai mult această piață, să vadă dacă chiar este la sufletul lor sau dacă chiar vor să se debaraseze de tot ce înseamnă autentic, simplu și firesc.
Reporter: Ce le-ați spune tinerilor care vor să îmbrățișeze folclorul, arta interpretativă axată pe folclor?
Suzana Vlad: Am vrea să începem prin a spune că nu este un drum tocmai ușor.
Și de ce spun asta. Așa cum spunea și Daciana, trăim niște vremuri în care tinerii se cam îndepărtează.
Noi nu spunem că este neapărat un lucru rău, dar ar trebui să ne gândim, de fapt, că prin acest folclor pe care noi îl interpretăm, știm cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm.
Așa că noi, pentru dragii noștri tineri care vor să îmbrățișeze această artă, le-am sugera să cerceteze înainte și nu neapărat pe noi, generația tânără.
Sunt atâtea nume în folclorul maramureșean care dăinuie de atâția ani și o să dăinuie și aici.
Putem să amintim frații Petreuş, frații Florea, Titiana Mihali, care din păcate nu mai este printre noi, dar a rămas așa renumita Regina Maramureșului, regina folclorului maramureșean și ar fi păcat ca ei să nu știe de fapt de unde venim, dacă nu își doresc ei pe viitor să îmbrățișeze folclorul.
Bineînțeles că au alte, pot să atingă alte genuri muzicale și alte ramuri, dar ar fi păcat, așa cum am spus la început, pentru că ar trebui să profităm și să profite tinerii din Maramureș de zona asta minunată din care vin, pentru că vedem cum este la noi.
Muzica maramureșeană este foarte apreciată în toate județele țării.
Noi, poate chiar dacă nu avem foarte multe evenimente în Maramureș, că poate oamenii s-au obișnuit cu muzica noastră, nu ni se pare ceva ieșit din comun.
Menționez faptul că în alte județe când apărem lumea tot timpul ne spune voi parcă veniți dintr-o altă lume, dintr-o altă țară și nu degeaba îi spune Țara Maramureșului, chiar venim dintr-o altă țară, așa că ar fi păcat.
Și încă un aspect am observat la un moment dat că tinerii s-au îndepărtat de costumele autentice.
Asta am simțit-o noi undeva când eram prin școala generală și încă și în anii de liceu.
Noi, cercetând și mergând prin satele maramureșene, am reușit să ne facem o colecție frumoasă de peste 60 de cămăși autentice, 100% unele chiar de peste 100 de ani și ne-am bucurat după niște ani să vedem că tinerii s-au întors la zadii, pânzături din lână, la cămeșile autentice și ar fi păcat să îmbrăcăm doar costumele astea de factură mai nouă, crezând că alea sunt frumoase.
Și ce este mai trist că am mers prin țară și veneau oamenii și ne întrebau dar voi de ce nu vă îmbrăcați cu costumele voastre frumoase din Maramureș?
Deci, stați un pic, ce înseamnă frumos, costumele pe care noi le purtăm, astea sunt costumele maramureșene. Ce vedeți dumneavoastră la televizor sau prin alte părți e de factură mai nouă, de asta trebuie un pic să înțeleagă tinerii că dacă îi lăsăm așa, aleag ce vor ei.
Dar nu putem nici condamna acest lucru, pentru că așa cum muzica populară evoluează și se schimbă de-a lungul timpului, bineînțeles că și costumul popular are o mică modificare, doar că ar trebui să fim puțin atenți, să nu exagerăm.
Ştiți la ce am stat să mă gândesc de multe ori? O să ajungă să combine poate și anumite zone, să-și ia un pieptar din zona Sălajului, să-și ia o pânzătură din zona Banatului, să zică ce frumos, arată costumul și să nu mai știm.
Și atunci trec așa, niște ani, vine următoarea generație. Păi zice, am văzut în poză la cutare costumul ăla și atunci unde ajungem? Cine știe ce e adevărat?
De asta trebuie un pic să avem grijă. Nu zicem că trebuie să fim doar așa, să privim înainte pentru că s-au schimbat vremurile, dar să avem grijă.
Reporter: Timpul merge înainte. Urmează altă etapă pentru voi, ce v-ați propus pentru perioada următoare?
Suzana: Dacă ne ajută D-zeu, anul viitor vrem să finalizăm un album de pricesne.
Este în lucru, va fi primul nostru album de pricesne.
până acum am lansat doar albume de colinde și de muzică populară, dar am zis că este momentul să lansăm albumul de pricesne pentru că noi în ultimii ani am început să ne regăsim tot mai mult în muzica religioasă, am început să avem concerte prin țară în perioada postului și de aceea vrem să lăsăm în urma noastră și un astfel de album.
Muncim mai greu la acest album. Compozițiile ne aparțin, atât muzica cât și text și atunci este foarte greu pentru că timpul trece foarte repede.
Aici vreau să menționez faptul că noi în perioada Crăciunului, din momentul în care intrăm în post, noi nu cântăm decât colinde, noi nu lansăm niciun album de muzică populară sau melodii în perioada Postului Paştelui cântăm doar pricesne și atunci timpul trece atât de repede, încât e greu să finalizezi un album într-o perioadă foarte scurtă.
Așa că la anul ne dorim din toată inima în Postul Paștelui să venim cu acest minunat album care se va numi Doamne bun, Tu din iubire.
Liviu Șiman
Radio Sighet poate fi ascultat online, AICI!